Nora are dreptul la moştenire?

Regulile de moştenire sunt aplicate prin lege. De obicei, moştenirea se duce la moştenitorii primei etape, iar acesta include cele mai multe rude ale decedatului: soţia, părinţii şi copiii.  
Este important să ştim că un soţ este o persoană căsătorită cu un testator într-un registru înscris la testator. Toate celelalte forme de căsătorie nu sunt luate în considerare: eclesiastice, civile. Până la urmă, o astfel de căsătorie nu protejează interesele soţilor efectivi: ei nu primesc dreptul de a moşteni.
Soţii, pentru a avea dreptul de a moşteni, trebuie să se căsătorească. În cazul în care căsătoria a fost încheiată în ajunul morţii unuia dintre soţi, soţul/ soţia rămasă nu va mai intra în cercul moştenitorilor.
Totodată, potrivit avocaţilor, nora nu îşi moşteneşte socrul. Dacă există soţ supravieţuitor şi descendenţi atunci aceştia vor moşteni toata averea în cotele prevăzute de lege. Vorbim de această regulă, mai ales când nu există un testament.

Cine are, de fapt, dreptul la moştenire
În cazul în care vorbim de moştenirea testamentară, moştenitorii sunt, bineînţeles, persoanele specificate în testament. Dacă se merge pe calea succesiunii legale, atunci moştenitorii pot fi:
- Soţul supravieţuitor;
- Copiii defunctului şi toţi ceilalţi urmaşi ai acestora;
- Părinţi şi bunici ori străbunici, unde este cazul;
- Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.
Este important de reţinut este faptul că toţi aceşti moştenitori nu se pot prezenta pur şi simplu pentru a-şi primi partea de moştenire deoarece există o ordine de preferinţă.
În funcţie de această ordine se stabileşte care este prioritatea succesorilor.

Care sunt clasele de moştenitori legali:
- Clasa întâi (descendenţi) – copiii şi copiii acestora, adică nepoţi şi strănepoţi (au dreptul la moştenire atât copiii naturali, cât şi cei adoptaţi).
- Clasa a doua (ascendenţi şi colaterali privilegiaţi) – mai exact, este vorba de părinţi (ascendenţi privilegiaţi) şi de fraţi sau surori (colaterali privilegiaţi), inclusiv descendenţii acestora, precum copii sau nepoţi.
- Clasa a treia (ascendenţi ordinari) – bunici, străbunici (pe linie maternă sau paternă).
- Clasa a patra (colaterali ordinari) – mai exact, rudele până la gradul al patrulea, precum mătuşi, unchi, veri primari sau fraţii şi surorile bunicilor.

Cota pe care o poate primi soţul supravieţuitor:
Dacă ceilalţi moştenitori refuză drepturile, atunci averea revine soţului moştenitor. Cota pe care o poate primi soţul supravieţuitor este stabilită astfel:
- un sfert din moştenire dacă este împărţită cu descendenţii (copii);
- o treime din moştenire dacă este împărţită cu ascendenţii privilegiaţi (părinţi) şi cu colateralii privilegiaţi (fraţi sau surori şi copiii acestora);
- o jumătate din moştenire dacă este împărţită numai cu ascendenţii privilegiaţi ori doar cu colateralii privilegiaţi;
- trei sferturi din moştenire dacă este împărţită numai cu ascendenţii ordinari (bunici) sau numai cu colateralii ordinari (rude până la gradul al patrulea).