„Noi nu ameninţăm, noi perseverăm”

În ultima duminică din octombrie în peste 100 de localităţi din România şi Ungaria s-a anunţat că se vor aprinde focuri de veghe, pentru a aminti de dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc, scrie presa maghiară. Este Ziua Autonomiei Secuilor, iar încă din 2015, în urma unui apel al Consiliuluiui Naţional Secuiesc (CNS) a fost lansată organizarea de focuri de veghe în mai multe localităţi din Transilvania, cu scopul de a marca şi de a face vizibile graniţele Ţinutului Secuiesc, care sunt, în mare parte, şi graniţe lingvistice şi culturale.
„Focuri de veghe urmează să fie aprinse duminică seară, de Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, în peste o sută de localităţi secuieşti pentru a aminti de dorinţa de autonomie a locuitorilor Ţinutului Secuiesc”, a declarat Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iniţiatorul focurilor de veghe, scrie agenţie maghiară Hirado.
La iniţiativă participă şi localităţi din Transilvania şi Ungaria, în semn de solidaritate cu dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc, arată sursa citată.
Alături de focurile aprinse şi pe culmile unor munţi din apropierea localităţilor participante, va fi citit şi manifestul CNS.
„De Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, pe 29 octombrie anul acesta, rugăciunile se vor ţine în biserici dimineaţa şi la ora 17:30 seara, flăcările focurilor de gardă vor izbucni simultan în Ţinutul Secuiesc”, a transmis duminică Consiliul Naţional Secuiesc (SZNT). Li se cere comunităţilor maghiare din secuime, dar şi din întreaga lume, să promoveze această zi.
Proclamaţia focurilor de veghe, semnată de Balázs Izsák, susţine că autonomia teritorială ar putea fi o garanţie a securităţii, păcii şi prosperităţii, potrivit MTI. De asemenea, se afirmă că populaţia din zonele locuite de secui solicită în continuare autonomia teritorială chiar şi după epidemia de coronavirus, după toate tensiunile vieţii internaţionale.
„Noi nu ameninţăm, noi perseverăm. Mergem pe calea legală, folosind mijloace paşnice. Însă lumea şi securitatea sunt ameninţate de acele forţe, puteri şi foruri care ignoră o aspiraţie paşnică”, a spus Balázs Izsák. Potrivit preşedintelui CNS, acesta este un „mesaj serios”, motiv pentru care este necesar să se aprindă în fiecare an focurile de veghe ale păcii şi să se semnaleze că demersul CNS urmează calea legală, iar cu rugăciunea rostită în comun construieşte pe o bază a credinţei creştine, susţinând pacea în întreaga lume.

Ţinutul Secuiesc: Covasna, Harghita şi o parte din judeţele Mureş, Alba, Bacău, Cluj şi Neamţ
Autonomia teritorială este respinsă de România şi, potrivit Constituţiei, este imposibil de acordat. Ţinutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparţin administrativ în principal de judeţele Covasna, Harghita, o parte din Mureş, dar şi din Alba, Bacău, Cluj şi Neamţ.
Potrivit wikipedia.org, în accepţiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conştiinţă istorică aparte, cu specificităţi etnografice, respectiv de dialect) şi, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuieşti.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în judeţele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureş şi Neamţ. Colocvial, sub denumirea de Ţinutul Secuiesc se înţelege numai teritoriul format din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş.
Scaunele secuieşti, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale judeţelor Covasna şi Harghita, precum şi în partea de mijloc a actualului judeţ Mureş.
În afara acestei zone, scaunele secuieşti cuprindeau şi câteva localităţi din judeţele Alba şi Cluj (între Turda şi Vinţu de Sus, care ţineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieşului), trei comune din judeţul Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două judeţe moldovene.
Statul român nu recunoaşte autonomia Ţinutului Secuiesc, iar în Constituţia României stabileşte că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.