Ninsorile au ajuns şi în judeţul Braşov. „Inversiune” la 2.000 de metri

Foto: DIN IUNIE DIRECT ÎN IANUARIE. În imaginile transmise din zona Moieciu, „un iepuraş şi un pinguin în mijloc de aprilie…”. Aici a început să ningă de miercuri, iar joi tot iarnă era pe geam.

Ninsoarea a ajuns şi în zona Braşovului în noaptea de miercuri spre joi, 17/18 aprilie, după ce miercuri zăpada a acoperit zonele montane din vestul ţării.
„Am intervenit cu utilajele de deszăpezire şi materiale antiderapante pe mai multe drumuri naţionale din zona montană din judeţele Braşov, Sibiu şi Harghita”, a transmis DRDP Braşov.
Furtuna Renata, cea care traversează de câteva zile Europa, dar şi ţara noastră, ne-a adus şi o situaţie cu totul aparte. Dacă miercuri, 17 aprilie, în împrejurimile Clujului ningea din belşug, iar zăpada acoperea străzile, pe Transfăgărăşan, la Bâlea Lac, se petrece un fenomen meteorologic neobişnuit: inversiunea termică.
Acest fenomen surprinzător, scrie Adevărul, se manifestă prin faptul că, în timp ce la altitudini mai joase, precum Clujul, temperaturile scad sub punctul de îngheţ, la Bâlea Lac, la o altitudine mult mai mare – cota 2034 metri, se înregistrează temperaturi mai ridicate şi chiar precipitaţii sub formă de ploaie.
Inversiunea termică are loc atunci când temperatura aerului creşte odată cu înălţimea, în contradicţie cu regula generală conform căreia temperatura scade odată cu înălţimea. Această inversare a gradientului termic duce la formarea unui strat de aer cald deasupra unuia mai rece, care este blocat în vale. În acest caz, aerul rece şi umed se acumulează în zonele joase, precum Clujul, în timp ce aerul cald se ridică şi se stabilizează în zonele înalte, cum ar fi Bâlea Lac.