„Nici călare, nici pe jos”, cam aşa stă acum treaba cu zidurile de apărare ale Braşovului

Având în vedere că 2018 este „Anul European al Patrimoniului Cultural”, consilierul judeţean Caroline Fernolend (FDGR), a avut ieri, în şedinţa de plen a forului deliberativ judeţean, o interpelare prin care a solicitat clarificări privind situaţia juridică a cetăţii medievale a Braşovului (zidurile de apărare, turnurile şi bastioanele). „La nivel european, anul 2018 este dedicat patrimoniului cultural. De asemenea, anul viitor se împlinesc 100 de ani de la marea unire, iar în 2019 România va prelua preşedinţia Comisiei Europene. Din păcate, Braşovul nu este pregătit pentru astfel de evenimente. Avem multe monumente istorice în oraş, dar se degradează şi, dacă nu facem nimic, nu cred că vor mai putea reprezenta un motiv de mândrie pentru noi”, a declarat Caroline Fernolend. Aceasta a rezumat situaţia juridică problematică a cetăţii (cele mai multe turnuri apărare sau bastioane sunt în proprietatea Primăriei Braşov, dar în administrarea Consiliului Judeţean, nici una dintre părţi nu poate face investiţii) şi a întrebat cum se poate rezolva această problemă: „Ansamblul Cetatea Medievală a Braşovului poate fi predat Consiliului Judeţean de către Primăria Braşov? Se poate semna un contract de concesiune pe termen lung, astfel încât Consiliul Judeţean să poată face investiţii şi care sunt soluţiile pentru ca administraţia judeţeană să poată face acest lucru?”.
După ce consilierul judeţean a prezentat interpelarea, preşedintele CJ, Adrian Veştea, a precizat că „avem în subordine patru muzee, iar unele dintre ele, respectiv Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie, funcţionează în spaţii care nu sunt ale noastre. Pentru unele dintre ele plătim chirie, iar în alte cazuri suntem în litigiu. În ceea ce priveşte turnurile ce aparţin de ansamblul Cetatea Medievală Braşov, acestea sunt în proprietatea Primăriei Braşov, iar aceasta poate face iniţia demersurile să le treacă în patrimoniu, dacă doreşte acest lucru”, a declarat Veştea.

Situaţie moştenită din 2002
Explicaţii mult mai tehnice au fost oferite de secretarul judeţului, Mariana Dumbrăveanu, care a spus că problemele au apărut în anul 2002, când a fost emisă o hotărâre de Guvern referitoare la inventarul domeniului public al judeţului: „Monumentele istorice (Casa Sfatului, bastioane, turnuri, zidurile cetăţii - n.r.) au apărut ca fiind în administrarea Judeţului Braşov şi în proprietatea Primăriei Braşov. În şase luni trebuia să se reglementeze situaţia juridică şi, având în vedere că primăria, care era proprietarul terenului, iar construcţia urmează proprietarul terenului, Municipiul a Braşov s-a înregistrat ca proprietar tabular”. Ea a mai spus că, potrivit legislaţiei, proprietarul este cel care gestionează şi se pronunţă asupra modului de utilizare a monumentului istoric. „Sigur, că din punct de vedere funcţional, între cele două instituţii (primăria şi CJ – n.r.) se pot stabili relaţii. În ceea ce priveşte dreptul de administrare ce poate fi acordat de Primăria Braşov, există o dispoziţie a Curţii Constituţionale, nr. 1 din 2014, care nu ne permite preluarea dreptului de administrare între două unităţi administrative între care nu există relaţii de subordonare. Conform Legii administraţiei publice, între Judeţul Braşov şi Municipiul Braşov nu există relaţii de subordonare, ci de cooperare. Deci, nu putem prelua dreptul de administrare”.

Urmează o vizită la Primăria Braşov
În aceste condiţii, Caroline Fernolend a afirmat că va merge la Primăria Braşov, pentru a discuta şi cu primarul municipiului. „Până la următoarea şedinţă de plen, vă putem pregăti un răspuns scris la această interpelare, astfel încât să aveţi o documentaţie bine pusă la punct”, a declarat Adrian Veştea.