Nereguli ascunse în ruine. Cum au fost puse pe butuci taberele şcolare din judeţul Braşov. Raportul Curţii de Conturi

Faimoase în perioada comunistă, taberele şcolare au fost ajuns o ruină în principal din cauza indiferenţei autorităţilor. Curtea de Conturi a definitivat de curând un raport în care a analizat activitatea din perioada 1990-2013 a acestor tabere şi cum s-au năruit de fapt acestea din nepăsare.
Cele mai multe dintre taberele de odinioară mai există în prezent doar în amintirea celor care, între timp, au devenit adulţi. Faimoasele tabere şcolare, care pe vremuri primeau zeci de mii de copii în vacanţă, s-au transformat în paragină şi au rămas în amintirea celor care au devenit deja adulţi. De exemplu în Braşov, din cele şapte centre de agrement existente în „epoca de aur”, doar unul (Tabăra Predeal) este funcţional şi se află în administrarea Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret (DJTS) Braşov. Alte trei din zona Dâmbu Morii - Timiş, au fost transferate Primăriei Braşov, însă, deocamdată, nu a prins contur nici un proiect de refuncţionalizare a lor. „Situaţia se datorează stării avansate de degradare a imobilelor din  celelalte centre de agrement, corelate cu insuficienţa fondurilor alocate pentru reabilitarea acestora şi cu lipsa unei strategii realiste pentru aducerea acestor imobile în stare de utilitate”, au remarcat şi inspectorii Curţii de Conturi care au finalizat recent „auditul performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor şcolare în perioada 1990-2013”. Este singurul control de o asemenea anvergură privind situaţia taberelor după Revoluţie.
Concluziile auditului arată nepăsarea şi chiar reaua voinţă a autorităţilor care au administrat taberele după 1989. În 2013, din totalul de 147 de centre de agrement rămase în picioare, doar 65 mai funcţionau. Iar din cele aşa-zis funcţionale, doar câteva mai primesc copii în vacanţă, celelalte nereuşind să obţină avizele de funcţionare din cauza condiţiilor precare.

Active evaluate la valori ridicole
O serie de nereguli au fost descoperite şi la Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Braşov. Potrivit legislaţiei, activele fixe şi terenurilor aflate în patrimoniul taberelor şcolare trebuiau reevaluate o dată la trei ani, rezultatele urmând a fi înregistrate în contabilitate Astfel, la DJST Braşov, ultima reevaluare a fost făcută tocmai în 2003. Aşa s-a ajuns ca anumite active să fie trecute în inventar cu valori ridicole: rezervor de apă pe structură metalică - 0,06 lei, grup sanitar exterior - 0,2 lei, castel apă pe structura metalică - 0,96 lei, instalaţie apă potabilă - 1,81 lei. Totodată, în raportul Curţii de Conturi se mai precizează că nu au fost scăzute din evidenţele contabile bunuri în valoare de 800.871 lei, care au fost restituite proprietarilor de drept.

Tabere nefuncţionale închiriate ilegal
Probleme au fost semnalate de Curtea de Conturi la Braşov şi în ceea ce priveşte închirierea unor tabere nefuncţionale. „DJTS Braşov, a încheiat cu Unitatea Administrativ Teritorială Predeal mai multe contracte de închiriere a vilelor din taberele nefuncţionale, pentru «cazarea temporară a unor persoane aflate în evidenţa serviciului social al primăriei». Totuşi, s-a constatat că aceste clădiri s-au închiriat fără a se respecta prevederile legale referitoare la procedura de închiriere. Contractele s-au încheiat prin atribuire directă, fără să se întocmească documentaţia de închiriere şi fără avizul ordonatorului de credite superior. Nu există o fundamentare preţului contractelor încheiate, pentru fiecare imobil în parte, iar procesul-verbal de predare-primire (acolo unde există) nu reiese starea clădirilor şi gradul lor de folosinţă”, se precizează în raport.

Tabăra de la Predeal, grad scăzut de ocupare
Totodată, auditorii Curţii de Conturi au remarcat şi gradul scăzut de ocupare al taberelor funcţionale, printre acestea numărându-se şi cea de la Predeal. Astfel în vacanţa de iarnă 2009-2010 tabăra a fost ocupată doar în proporţie de 20%, în vacanţa de Paşte 2010 nu a avut nici un client, iar în vacanţa de vară 2010 a avut un grad de ocupare de 21,11%. Sezonul de iarnă următor a fost şi mai slab, cu un grad de ocupare de numai 6,67% în vacanţa de iarnă 2010-2011, iar în  vacanţa de iarnă 2011 – 2012 de 20%. Inspectorii Curţii de Conturi susţin că printre cauzele care au dus la un nivel scăzut al gradului de ocupare din astfel de tabere se numără atât confortul scăzut, condiţiile sărăcăcioase de cazare, masă şi agrement, dar şi promovarea insuficientă a acestor centre de agrement şi a ofertei, dar poate şi recomandările şi feedback-urile pozitive/negative ale participanţilor.
În ceea ce priveşte toate aceste deficienţe semnalate la tabere, Curtea de Conturi a făcut o serie de recomandări conducerilor Direcţiilor de Tineret.

Tabere date pe mâna unor „investitori”
Perioada cea mai neagră pentru taberele şcolare a fost între 2003 şi 2004, când cele mai bune centre au fost date pe mâna unor întreprinzători privaţi să le administreze. În fapt, firme cu numeroase conexiuni politice. Şi la Braşov, s-a încheiat un astfel de contract pentru taberele Dâmbu Morii şi Timişul de Jos. Potrivit Curţii de Conturi, încredinţarea taberelor acestor firme private, la nivel naţional fiind încheiat 15 astfel de contracte, s-a făcut ilegal. „Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-au realizat fără respectarea principiilor de legalitate, economicitate şi eficienţă. Atribuirea contractelor  s-a realizat, în mod direct, fără aplicarea unor proceduri care să asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia potrivit cărora bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile”, precizează Curtea de Conturi. În plus, contractele întocmite de ANTTS aveau numeroase „scăpări”, care au permis ulterior firmelor care au preluat taberele să deturneze, în cele mai multe cazuri, toate veniturile realizate şi să nu respecte nici angajamentele asumate în privinţa investiţiilor. „Principala cauză care a favorizat nerealizarea programelor investiţionale o reprezintă neincluderea în contractele de colaborare a unor penalităţi explicite pentru nerealizarea investiţiilor asumate. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale privind realizarea programului investiţional nu au fost prevăzute şi aplicate penalităţi”, susţin auditorii. În 2006, noua conducere a Autorităţii Naţionale pentru Tineret a constatat că înţelegerile cu firmele private sunt ilegale şi a dispus rezilierea contractelor.