Curs BNR

1 EUR = 4.8909 RON

1 USD = 4.7450 RON

1 GBP = 5.7696 RON

1 XAU = 272.6466 RON

1 AED = 1.2918 RON

1 AUD = 3.3761 RON

1 BGN = 2.5007 RON

1 BRL = 0.9197 RON

1 CAD = 3.7206 RON

1 CHF = 5.0380 RON

1 CNY = 0.7040 RON

1 CZK = 0.2009 RON

1 DKK = 0.6575 RON

1 EGP = 0.2478 RON

1 HUF = 1.2438 RON

1 INR = 0.0596 RON

1 JPY = 3.5548 RON

1 KRW = 0.3638 RON

1 MDL = 0.2455 RON

1 MXN = 0.2382 RON

1 NOK = 0.4990 RON

1 NZD = 3.0574 RON

1 PLN = 1.0448 RON

1 RSD = 0.0417 RON

1 RUB = 0.0774 RON

1 SEK = 0.4689 RON

1 TRY = 0.2642 RON

1 UAH = 0.1287 RON

1 XDR = 6.2901 RON

1 ZAR = 0.2925 RON

Editia 7757 - 12 aug 14:59

Negru pe alb: Ce ne pregăteşte Guvernul

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 06 iulie 2022

Schimbările din Codul fiscal lansate în dezbatere publică, lista completă

Negru pe alb: Ce ne pregăteşte Guvernul

Ministerul Finanţelor Publice a pus, luni, 4 iulie, în dezbatere publică, principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023. Printre acestea se numără: creşte impozitul pe dividende de la 5% la 8%, scade plafonul pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500.000 de euro, scade plafonul până la care se acordă facilităţile fiscale în construcţii, sectorul agricol şi în industria alimentară, scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real, creşte TVA la băuturi cu zahăr.
Majoritatea măsurilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, excepţie făcând majorarea accizei la ţigări şi la băuturi alcoolice, care va fi operată de la 1 august 2022, şi eliminarea impozitul specific, care va fi implementată începând cu data de 1 august 2022, dar cu unele reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.
Impactul bugetar estimat este de 2,2 miliarde lei în plus în anul 2022 şi 13,4 miliarde lei în plus în anul 2023.

Microîntreprinderi
În prezent, încadrarea ca microîntreprindere se efectuează dacă ea a realizat la data de la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent venituri ce nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Ministerul Finanţelor propune scăderea acestui prag la 500.000 de euro.
Totodată, se va institui condiţia ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat, situaţie în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%.
Un acţionar/asociat va fi condiţionat să deţină titluri de participare la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acţionarilor asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
Vor fi limitate la 20% veniturile obţinute din consultanţă şi management.
Se vor exclude din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Se va elimina posibilitatea de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi.
Se va menţine cota de impozitare de 1%.
Nu este precizat un termen de intrare în vigoare.

Dividende
Impozitul pe dividende creşte de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor.
Nu este precizat un termen de intrare în vigoare.

TVA
Se vor exclude din sfera de aplicare a facilităţii cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepţia prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, şi băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 şi 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate. Astfel, pentru aceste produse se va aplica TVA de 19%.
Totodată, se va aplica aceeaşi cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.
Măsurile se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Cumpărarea/vânzarea de locuinţe
Ministerul Finanţelor propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.
Totodată, propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

Accize
Ministerul Finanţelor propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete.
Ministerul propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Impozitul specific în turism
Se elimină impozitul specific, se trece la impozit în regim de microîntreprindere.
Ministerul Finanţelor propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.
Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.
Impozitul specific este datorat de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:
- 5510 – “Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”,
- 5520 – “Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”,
- 5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”,
- 5590 – “Alte servicii de cazare”,
- 5610 – “Restaurante”,
- 5621 – “Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”,
- 5629 – “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”,
- 5630 – “Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Impozitul specific datorat este stabilit în funcţie de indicatori cantitativi privind suprafaţa aferentă locaţiei, numărul unităţilor de cazare, sezonalitate, rangul localităţii etc. şi nu în funcţie de veniturile realizate de societăţile care operează în domeniul HoReCa.

Construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară
Ministerul Finanţelor propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.
Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

PFA
Plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative.

Beneficii acordate salariaţilor
În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiţii prevăzute de lege;
d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.
Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Deducerile salariale
Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea personală cuprinde: – deducerea personală de bază; – deducerea personală suplimentară, şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depăşesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.
b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
– 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
– 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinţi, în cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.
În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, acesta are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator şi să prezinte o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

Jocuri de noroc
În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.
În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

Impozite pe proprietate
Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a UNNPR şi a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare şi anume: la clădiri rezidenţiale cotele vor fi de 0,1% – 0,2% iar la clădirile nerezidenţiale cotele vor fi de 1% – 1,3%.
Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidenţiale pe baza valorilor cuprinse în ” Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a UNNPR şi a cotelor de impozitare respective.
Autorităţile publice locale, la propunerea autorităţii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor şi taxelor locale cu până la 50%.

Contracte part time
Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.
Măsura nu se aplică în cazul în care angajaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
„Măsura vizează situaţiile, în care se află anumiţi salariaţii, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuţi în vedere şi pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ţinând cont de grupul vulnerabil din care aceştia fac parte”, arată Ministerul Finanţelor.
De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.

Contribuţii sociale
Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:
Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.
Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:
Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Plata cu cardul
Se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.
Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizaţi de prevederile sus-menţionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituţiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

+3 -2

Comentarii

'Barbu Gh.'

2022-07-06 07:41:19


'Trântorii și asistații trebuie protejați, cei care muncesc trebuie și mai abitir mulși.\nASTA ESTE POLITICA ECONOMICĂ LIBERALĂ. LA CARE, DACĂ ADAĂUGĂM ACEA „CREȘTERE ECONOMICĂ” A LUI CĂCUȚU, DRACUL NE VA LUA.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional