Ne „învârtim în cerc” cu autostrada Comarnic - Braşov

Proiectul autostrăzii Comarnic - Braşov s-ar putea întoarce în punctul în care s-a blocat de mai multe ori: finanţarea prin parteneriat public-privat (PPP). Practic, după patru încercări nereuşite de a realiza investiţia prin această schemă de finanţare, joi seara (18 august), la Sinaia, premierul României, Nicolae Ciucă, a readus în discuţie această variantă.  

Nici în PNRR, nici cu alte fonduri UE
„Aceasta este o problemă care nu s-a rezolvat timp de 30 de ani. În momentul de faţă, autostrada nu este prevăzută în master-plan şi nici în PNRR. Ca atare, finanţarea pentru această comunicaţie nu poate beneficia de finanţare europeană. Soluţia pe care am discutat-o este cea a unui parteneriat public privat şi ea trebuie asumată. Am avut în analiză mai multe opţiuni, fiecare dintre ele vizând fie folosirea împrumuturilor de la Banca Europeană de Dezvoltare şi Reconstrucţie sau un parteneriat public privat. Varianta a fost discutată la nivelul Coaliţiei de guvernare şi vă asigur că va fi luată o decizie în acest sens”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

În mai, social-democraţii vorbeau despre implicarea Băncii Mondiale şi a BERD
Declaraţia premierului vine după ce, la finalul lunii mai, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că a discutat cu reprezentaţi ai Băncii Mondiale, ai Băncii Europene de Investiţii (BRI) şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cărora le-a propus să finanţeze acest proiect şi să ocupe de realizarea lui. Şi varianta implicării Băncii Mondiale în acest proiect a fost, în trecut, luată în calcul de Guvern, în mandatul social-democratului Mihai Tudose. Altfel, spus, din declaraţiile lui Sorin Grindeanu, rezultă că social-democraţii păreau mai degrabă adepţii implicării instituţiilor financiare în acest proiect.
Autostrada Comarnic – Braşov este inclusă în Masterplanul General de Transporturi al României, însă după Autostrada Sibiu-Piteşti (care trece prin Valea Oltului), la care au fost începute deja lucrările cu finanţare europeană.
 
Cine a aruncat prima „piatră”
După declaraţia premierului, liderul USR, Cătălin Drulă (fost ministrul al Transporturilor în cabinetul care a întocmit PNRR-ul şi care nu a dat nici el o soluţie de finanţare pentru acest obiectiv), a comentat, într-o postare pe Facebook, că varianta realizării autostrăzii Ploieşti – Braşov în cadrul unui parteneriat public – privat nu este fezabilă, deoarece alte patru tentative similare au eşuat iar în prezent nu există încă un studiu, nici proiectarea nu este finalizată. „În loc să se concentreze pe contractul de proiectare, să-l ducă la sfârşit în termenele semnate şi să putem construi în sfârşit autostradă, Grindeanu şi cu Ciucă blochează proiectul şi anunţă soluţia magică… facem a 5-a oară PPP. Ce blestem pe România să îi aibă pe Păcală şi Tândală la cârma infrastructurii!”, scrie Drulă pe Facebook.

De ce nu cu bani UE?
Nu e clar în acest moment de ce premierul susţine că autostrada nu poate beneficia de fonduri europene.
O analiză Economedia din 2 august arată că autostrada de pe Valea Prahovei poate primi finanţare din fondurile europene din programul multi-anual 2021-2027, prin Programul Operaţional Transport (POT). Exista însă o condiţie: spre deosebire de vechiul Program Operaţional Infrastructură Mare (POIM), unde contribuţia UE este de 85%, prin POT România va suporta un procent mult mai mare din costul total. Dar acest surplus de finanţare internă putea fi acoperit prin împrumuturi de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au semnalizat constant că vor să finanţeze acest proiect.
Potrivit Economedia, primele calcule pentru Autostrada Ploieşti – Braşov arată un cost uriaş, de aproape 8 miliarde de euro, pentru traseul de aproximativ 120 de kilometri dintre Ploieşti şi intersecţia de la Râşnov, potrivit unor surse din Compania de Drumuri. Prima estimare, făcută de fosta CNADNR în 2010, prevedea un cost de numai 1,2 miliarde de euro.

ÎNCERCĂRILE „PPP” PE AUTOSTRADA COMARNIC - BRAŞOV  

Tentativa guvernului Năstase în 2004
Premierul Adrian Năstase şi ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat (PPP) pentru Autostrada Ploieşti – Braşov. Guvernul a selectat fără licitaţie trei firme pentru construirea tronsoanelor Bucureşti – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franţa) şi Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcţia ar fi trebuit să înceapă în 2005 şi să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale iar PSD – guvernarea.

Tentativa guvernului Boc în 2009
În mandatul de ministrul al lui adu Berceanu, consorţiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic şi Braşov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 şi să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată erra echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunţat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică şi financiară.

Tentativa guvernului Ponta 2012-2015
În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunţul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) şi firma chineza China Communications Construction Company Limited.
Premierul Victor Ponta şi ministrul Dan Şova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Şova promitea să se mute cu cortul pe şantier.
La final de 2013 a fost anunţat câştigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era prroiectată la 53 km şi urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii şi o taxă anuală de întreţinere de 37 milioane euro.
Concesiunea a eşuat după ce partenerul privat nu a reuşit să atragă finanţare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanţelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului.

Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019
Viorica Dăncilă a renunţat la soluţia găsită de fostul premier Mihai Tudose şi ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluţie pentru implicarea Băncii Mondiale, şi a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.
Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuţia lucrărilor). În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câştigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol. În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunţat la acest contract.