Ne îmbolnăveşte sau nu aerul din Braşov?

Datele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov sunt cele raportate de medicii de familie şi compartimente de biostatistică din cadrul spitalelor, iar acestea se corelează an de an cu cele de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM). Luând în calcul perioada 2014-2017, DSP spune că braşovenii nu s-au îmbolnăvit din cauza aerului. „Pe perioada 2014-2017, perioada analizată de noi, calitatea aerului nu a influenţat sănătatea persoanelor din Braşov”, a spus dr. Claudia Bularca (foto), purtător de cuvânt DSP Braşov.
Însă, deşi evaluarea e făcută pe patru ani, au fost şi perioade de timp în care cele patru staţii de monitorizare din municipiu nu au fost funcţionale. „Trebuie să vedem staţiile de monitorizare dacă funcţionează la parametrii, toate cele 4 staţii amplasate, pentru că au fost ani în care nu au funcţionat toate”, a mai spus Claudia Bularca.  
„E adevărat că au fost perioade, mai ales în 2014-2015 în care nu s-a asigurat o monitorizare continuă, dar pentru poluantul pulberi în suspensie – incriminat de Comisia Europeană ca fiind o problemă de sănătate la Braşov, tot timpul au fost asigurate fonduri pentru monitorizare”, a explicat Ioana Benga (foto dreapta), şef serviciu monitorizare şi laborator APM Braşov.
Pulberile în suspensie sunt particulele de praf foarte mici, care se pot opri fie la nivelul nasului, fie pot ajunge în plămâni. Sursele sunt multiple – traficul rutier este o sursă de pulberi în suspensie, activităţile din construcţii, încălzirea rezidenţială, activităţile industriale, chiar şi agricultura, în anumite zone, spun reprezentanţii APM. În Braşov, depăşirile valorilor normale de pulberi în suspensie sunt cauzate de încălzirea rezidenţială, dar mai ales de traficul rutier. Pe de altă parte, există zone mai poluate sau mai degrabă intervale de timp în care poluarea creşte. „Acolo unde este trafic intens este şi un nivel crescut de poluare, oriunde există blocaje în trafic, există poluanţi în concentraţii mai ridicate şi nivel ridicat de zgomot”, subliniază Ioana Benga.  
Afecţiunile asupra cărora calitatea aerului are un impact  sunt preponderent afecţiuni ale aparatului respirator (în special astm bronşic) şi cardiovascular. Deşi toată lumea este expusă riscului de a dezvolta probleme de sănătate, cauzate de poluare, există anumite categorii mai sensibile: persoanele în vârstă,  cele care suferă de afecţiuni cardio-respiratorii şi persoanele care lucrează în aer liber. Reacţiile depind de câţiva factori precum: tipul de poluant, gradul de expunere, cantitatea de poluant, vârsta, precum şi starea generală de sănătate.
Soluţii pentru reducerea pulberilor în suspensie sunt, de exemplu să folosiţi transportul în comun, biciclete sau să mergeţi pe jos, măcar pe distanţe scurte.
Abia peste câţiva ani, monitorizând continuu starea aerului, autorităţile sanitare vor putea spune cu cifre exacte dacă aerul îmbolnăveşte sau nu braşovenii.