Naţionalişti din Braşov, în stradă la Sfântu Gheorghe

Dacă „la firul ierbii”, relaţiile dintre români şi maghiari sunt cât se poate de bune, la un nivel mai înalt, politicienii sau reprezentanţii diferitelor asociaţii dau impresia că cele două grupuri etnice sunt într-un permanent conflict. Un motiv de dispută „la nivel înalt” îl reprezintă nişte plăcuţe bilingve, care sunt motiv de proteste. Mai exact, Asociaţia Calea Neamuluidin Braşov (apropiată AUR) a anunţat că vineri, 24 iulie, de la ora 17.30 va organiza un protest la Sfântu-Gheorghe în faţa Statuii lui Mihai Viteazul, apoi la primăria municipiului, în Piaţa Libertăţii, la Fabrica de Ţigarete. Conform organizatorilor acţiunii de stradă, protestul este o reacţie la „decizia sfidătoare” primarului municipiului, Antal Arpad, de a amplasa într-o expoziţie permanentă în centrul oraşului plăcuţele bilingve, care au fost dovedite ilegale de justiţie, în urma procesului câştigat de deputatul AUR Dan Tanasă. 
„Includerea acestor indicatoare în cadrul unui muzeu al comunismului precum şi declaraţiile liderului UDMR referitoare la continuarea «naţionalist-comunismul» lui Ceauşescu până în prezent transmit teza victimizării etnice. Se sugerează astfel în mod direct că maghiarii au fost «oprimaţi» din punct de vedere etnic atât în timpul regimului comunist cât si după, ceea ce, evident că este fals. Acţiunea noastră are ca obiectiv evidenţierea faptului că acel «spirit naţional-comunist» al lui Ceauşescu de care vorbeşte domul primar a fost reprezentat în judeţul Covasna, la nivelul celor mai înalte funcţii politice, exclusiv de către etnici maghiari. Din 1968 până în 1989, perioada Ceauşescu, toţi prim-secretarii de partid din judeţul Covasna şi toţi primarii municipiului Sfântu-Gheorghe au fost unguri”, a declarat preşedintele Asociaţiei Calea Neamului, Mihai Tîrnoveanu. 
Totodată, el a avertizat că inducerea în societate a ideii că românii i-au persecutat etnic pe maghiari în perioada comunistă generează o teză falsă, antiromânească, lipind percepţia sau imaginea dictaturii, de români, fiind astfel şi periculoasă totodată, pentru că incită la ură interetnică. 
„În ce priveşte continuitatea dintre regimul «naţionalist-comunist» şi cel de după 1989, există într-adevăr un element comun: UDMR a fost şi înainte şi după la guvernare. În acest context vom vedea dacă procentul de adevăr din viitorul muzeu al comunismului este la fel de mare ca investiţia financiară de 12 milioane de euro”, a încheiat Tîrnoveanu.