N-au vrut să „cumpere gratis” Fabrica de Zahăr Bod. Încă o încercare, azi

Consilierii locali braşoveni au avut nevoie, vineri, 19 noiembrie, într-o şedinţă de îndată, de o oră şi jumătate pentru a respinge proiectul privind aprobarea cumpărării unor proprietăţi ale Fabricii de Zahăr Bod, aflată în faliment. Mai exact, propunerea primarului era ca municipiul Braşov să se înscrie la o licitaţie organizată marţi, 23 noiembrie, pentru a achiziţiona proprietăţi cu valoare de pornire de 3,1 milioane de lei.
Pentru a fi aprobat, acest proiect era nevoie ca două treimi dintre aleşi să voteze „pentru”. Acest lucru nu s-a întâmplat. Dintre cei 26 de consilieri locali prezenţi au votat „pentru” 12, unul a votat împotrivă, iar alţi 12 s-au abţinut (care au fost contabilizate ca voturi împotrivă, conform Codului Administrativ).
O nouă tentativă de aprobare a acestui proiect de hotărâre va avea loc luni, 22 noiembrie, de la ora 8.00, tot într-o şedinţă de îndată.
În timpul şedinţei, de plen a Consiliului Local, primarul Braşovului, Allen Coliban, a argumentat că această achiziţie este necesară pentru că în acest moment municipiul nu are o platformă industrială pe care să o pună la dispoziţia investitorilor. De asemenea, el a menţionat că un astfel de teren ar fi util pentru a reloca unităţi de producţie din oraş, având în vedere că acestea se învecinează acum cu proiecte zone rezidenţiale.
„Pe teritoriul administrativ al municipiului Braşov, mai sunt câteva zone industriale care, cel mai probabil, vor trece printr-un proces de regenerarea urbană. Mă refer aici la Roman sau CET. Pe de altă parte, pe teritoriul administrativ al municipiului Braşov, preţurile sunt ridicate. În cazul de faţă (terenul Fabricii de Zahăr Bod – n.r.) mă refer la o suprafaţă de 30 de hectare, cu un preţ de pornire de aproximativ 3 milioane de lei, adică 2 euro pe metrul pătrat. Vorbim despre o platformă industrială, racordată la utilităţi, inclusiv la reţeaua feroviară. Terenul este la câteva sute de metri de teritoriul municipiului Braşov. De asemenea, este în vecinătatea viitoarei autostrăzi Braşov – Bacău. Terenul este vândut de lichidatori, iar încasările ajung la statul român, aşa că prin ceastă achiziţie nu îmbogăţim pe nimeni. Consider oportună achiziţionarea acestui teren, care este acum sub valoarea de piaţă”, a declarat Coliban.

De la zahăr la trotinete sau drone
Pe de altă parte, Coliban a menţionat că a văzut reacţii din partea cultivatorilor de sfeclă de zahăr, dar a subliniat faptul că terenul va fi atribuit în urma unei licitaţii, la care oricine poate participa. „Şansa cea mai mare ar fi ca terenul respectiv să rămână la statul român, adică la noi, la municipiul Braşov. Este singura variantă în care putem să ajutăm la dezvoltarea şi la prosperitatea zonei, să avem o discuţie şi să decidem ce vom face cu diversele propuneri de investiţii. Intenţia mea este să poziţionăm Braşovul pe harta centrelor urbane care pot oferi facilităţi investitorilor strategici. Ne gândim la tot ce înseamnă energie verde, mobilitate verde, de la producerea de trotinete, până la autobuze electrice. Ne gândim la zona de aeronautică. Deja zona aeronautică nu mai înseamnă numai avioane şi elicoptere, ci şi drone. Acestea ar fi câteva dintre sectoare”, a argumentat primarul, care a menţionat că aceste aspecte le-a discutat inclusiv la Ministerul Economiei.
De asemenea, el a amintit că municipiul Braşov a obţinut 10 milioane de lei de la Guvernul României, pentru a achiziţiona terenuri necesare „reconstrucţiei economice a zonei”, dar a precizat şi că în luna decembrie va veni şi cu alte propuneri de achiziţie.
Nu în ultimul rând, a explicat şi de ce a convocat şedinţa de îndată: detaliile licitaţiei au fost primite cu câteva zile înainte de a convocarea şedinţei şi, în plus, nu dorea să devină publice unele informaţii.

Lucian Pătraşcu: „Taxele le va încasa Primăria Bod”. Allen Coliban: „Vor fi efecte în cascadă, benefice municipiului Braşov”
După expunerea acestui punct de vedere de către primar, liderul Grupului PSD din Consiliul Local Braşov, Lucian Pătraşcu, a precizat că suma primită de la Guvernul Românei ar trebui folosită pentru achiziţionarea de terenuri în municipiul Braşov, chiar dacă suprafeţele sunt mai mici. „Orice achiziţie este urmată de o investiţie. Dacă faceţi achiziţia la Bod, apoi faceţi investiţia acolo, toate taxele, cotele defalcate din impozitul pe venit şi cotele din TVA se vor duce la Primăria Bod. Acest lucru nu este în regulă. Consider că braşovenii trebuie să aibă întâietate”, a declarat Pătraşcu.
Răspunsul primarului a fost că „în România ultimilor 30 de ani, cine a avut acces la astfel de informaţii, le-a folosit pentru a se îmbogăţi. Dacă un primar afla că se licitează sau se vinde la un astfel de preţ o platformă industrială, primul gând era să sune un prieten, care să facă această achiziţie. Acum, este o noutate pentru România: o autoritate locală care vrea să facă o astfel de achiziţie”. De asemenea, el a explicat că veniturile la bugetul local al municipiului Braşov pot veni din redevenţe sau chirii, dar a oferit şi exemplul parcurilor industriale de la Ghimbav sau Cristian, dar angajaţii acestor unităţi sunt, în principal, din Braşov. „Vor fi efecte în cascadă, benefice municipiului Braşov”, a continuat primarul.
Dialogul dintre Lucian Pătraşcu şi Allen Coliban a continuat pe tema terenului de la CET, pe care municipalitatea braşoveană a anunţat în primăvară că vrea să îl cumpere cu banii de la Guvern. Astfel, întrebat de alesul local social-democrat ce se va întâmpla cu platforma CET, Pătraşcu a răspuns că: „Am avut o discuţie cu lichidatorul, prezentând o ofertă pentru unele terenuri de acolo. Conform legislaţiei, noi putem cumpăra un teren doar dacă nimeni nu este interesat să îl cumpere la valoarea de pornire. Urmează să se facă noi evaluări ale terenurilor de acolo, iar când vom avea documentaţia, vom veni în faţa dumneavoastră, pentru a analiza oportunitatea unei achiziţii. Ultima ofertă aprobată de Asociaţia creditorilor CET Braşov a fost de aproape 17 milioane de euro. Dacă am vrea să achiziţionăm respectiva platformă, care are în jur de 30 – 40 de hectare, ar trebui să plătim în jur de 17 milioane de euro. Vorbim de o platformă pe care sunt o serie de instalaţii care trebuie dezafectate, inclusiv turnul, pentru demolarea căruia, conform unor estimări, ar fi nevoie de un milion de lei. Este o discuţie pe care o vom putea avea după finalizarea raportului de evaluare. Dar, comparativ, la Bod vorbim de 600.000 de euro. Este o diferenţă însemnată”.

Suma maximă pe care Primăria Braşov este dispusă să o plătească nu poate fi comunicată
O intervenţie a avut şi Alexandru Puşcaşu (PNL), care a reclamat faptul că nu a avut timp să studieze toate materialele, dar a întrebat şi care va fi strategia Primăriei Braşov în cazul în care la licitaţie vor fi mai mulţi participanţi. Allen Coliban a răspuns că nu poate comunica public suma maximă pe care municipalitatea braşoveană este dispusă să o plătească.

Pe fir a intrat şi Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr
La rândul său, viceprimarul Braşovului, Sebastian Rusu (PNL), a reclamat faptul că abia vineri, la ora 10.00 au primit consilierii materialele, asta în condiţiile în care şedinţa a fost programată la ora 13.00. Pe de altă parte, el a menţionat că rolul municipiului Braşov nu este de a ajuta alte comunităţi, dar invocat şi o adresă a Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, care are 26% din acţiunile Fabricii de Zahăr Bod, în care se menţiona că „achiziţia fabricii de către municipiul Braşov va duce la falimentarea a peste 100 de ferme mari şi 300 de ferme mici, implicate în producţia de sfeclă de zahăr. Aceste ferme susţin aproape 1.500 de salariaţi ai fabricii”.
„Nu aş vrea ca noi să fim părtaşi la falimentarea acestor ferme. Cel mai bun lucru ar fi ca această fabrică să continue activitatea şi să susţinem investitorii români. Consider că această investiţie la Bod, în această etapă şi cu aceste date, nu cred că ar trebui să fie prioritatea noastră în acest moment. Cred că ar trebui să ne focusăm pe municipiul Braşov. Eu zic să facem întâi investiţii în municipiul Braşov, apoi să ne gândim la alte zone. Nu cred că putem lua o decizie într-o oră şi să oferim un mandat în alb”, a declarat Sebastian Rusu.  
De cealaltă parte, pornind de la adresa asociaţiei, Allen Coliban a făcut şi o evaluare a fabricii:  „Antrepriza Bod, care, deţine instalaţiile de producţie, prin manevre simpatice a fost separată de omul de afaceri Dan Tartagă din fabrică. De asemenea, mai este şi partea Fabricii de Zahăr Bod, unde asociaţia are acţiuni, care deţine terenuri pe care se face depozitarea şi spălarea sfeclei de zahăr. Ambele societăţi, Antrepriza de Zahăr Bod şi Fabrica de Zahăr Bod, sunt în faliment. Acum, ambele sunt în lichidare. Pentru antrepriză se face acum evaluarea, iar lichidatorul nu a organizat prima licitaţie. Cealaltă, fabrica, a fost în licitaţii succesive, iar marţi, cu siguranţă se va prezenta cineva să o cumpere. Dacă nu ne vom prezenta noi, şansa continuării tradiţiei sfeclei de zahăr este minim. Pe de altă parte, piaţa sfeclei de zahăr este una dinamică şu nu cred că va fi o problemă în a se găsi cumpărător. Şi opţiunea continuării activităţii sfeclei de zahăr poate fi luată în calcul”.  Edilul a avertizat apoi că, în cazul în care Primăria Braşov nu se va prezenta la licitaţie, este foarte posibil ca terenul respectiv să fie achiziţionat de un „samsar imobiliar”.
Pe de altă parte, Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Bod a anunţat vineri că membrii au în plan să cumpere şi să modernizeze fabrica de zahăr.

De la argumente la slogan
Ciprian Chiricheş (PNL) a intervenit şi el, afirmând că primarul ar fi trebuit să aibă discuţii mai ample cu aleşii şi a recomandat amânarea luării unei decizii până luni, 22 noiembrie. De cealaltă parte, primarul a declarat că a discutat această temă cu liderii de grup din Consiliul Local. „Poate că ar fi trebuit să vă prezint această iniţiativă în felul următor: vreţi să luăm o fabrică gratis pentru Braşov? Spun asta pentru că suma necesară vine de la bugetul de stat”, a răspuns Coliban.
Despre discuţia cu liderii de grup, Pătraşcu a declarat că discuţia a avut loc vineri dimineaţă, iar despre acele terenuri gratis, acesta a spus că este vorba de bani de la bugetul de stat, care ar trebui să fie cheltuiţi judicios.  

Primăria nu a spus „Nu” propunererii de redeschidere a fabricii, dar a dat de înţeles că este aproape imposibil
Consilierul local Adrian Codreanu a întrebat: „Dacă noi cumpărăm fabrica, sunteţi dispus să faceţi astfel încât aceasta să fie readusă la viaţă?”.  
Răspunsul primarului Allen Coliban a fost: „După ce cumpărăm această fabrică, putem discuta despre cum valorificăm. Dar asta ar însemna să obţinem şi antrepriza. Din informaţiile pe care le-am adunat, pentru repornirea acestei unităţi presupune timp. De asemenea, în urma discuţiilor cu cei care cunosc foarte bine această fabrică, procesul tehnologic este depăşit. Ar fi nevoie de o retehnologizare. Prima condiţie este că achiziţionăm această proprietate, apoi am putea discuta despre un studiu de oportunitate privind reluarea activităţii acestei unităţi”.

Schimb de replici acide între Rusu şi Coliban
Inevitabil, discuţiile au căpătat şi o dimensiune politică. Astfel, consilierul local George Boroda (USR) a menţionat că, de-a lungul anilor, administraţia liberală a oferit facilităţi investitorilor, dar nu a pus problema zonelor în care se realizează aceste investiţii, el făcând referire la Findcodrum (staţia de asfalt din Bartolomeu). El a fost completat de Allen Coliban, care a declarat că fosta administraţie a promis că mută această societate, fără, însă, a oferi o alternativă.
Totodată, primarul i-a ironizat pe liberalii din Consiliul Local Braşov, cărora le-a reproşat că nu au trimis niciun punct de vedere privind organigrama Primăriei, care este în discuţie încă din luna iulie. „Dacă în cazul unei decizii simple, cum este cea legată de organigramă, va ia atâta timp, oare de câte zile veţi avea nevoie pentru o decizie în ceea ce priveşte cumpărarea unui teren? Este o decizie pe care nu o luaţi. Eu am luat decizia de a avea discuţia între patru ochi. Ca să luaţi o decizie trebuie să cereţi informaţii. Probabil, peste ani, se va pune întrebarea de ce nu a cumpărat Braşovul o fabrică gratis. Atunci vor trebui să răspundă cei care votează împotrivă”, a mai spus Coliban.
Riposta a venit din partea lui Sebastian Rusu (PNL): „Nu cred că trebuia ca noi să zgâriem la uşa dumneavoastră pentru a solicita informaţii despre un proiect pe care l-aţi iniţiat. Aici nu e vorba de o luptă politică ci de un principiu: de multe ori de aduceţi în faţă, pe ultima sută de metri, tot felul de decizii despre care nu ştim ce impact vor avea. Pe de altă parte, văd că luaţi în derizoriu acea scrisoare. Totodată, interesant este că lichidatorul fabricii de zahăr a transmis Primăriei Braşov încă din 14 octombrie o adresă prin care prezintă detalii privind suprafaţa de teren şi alte informaţii. Deci, aţi discutat aceste detalii cu lichidatorul încă din 14 octombrie. Cred că, sub rezerva confidenţialităţii, aţi fi putut avea discuţii cu liderii de grup de cel puţin o săptămână”.