„Muncesc cu plăcere la orice nivel”

Acum 16 ani, pe terenul de la Prejmer, Tiberiu Ghioane debuta în fotbal, la nivel de seniori, în Liga a III-a, vechea Divizie C. În timpul scurs de atunci a trecut pe la FC Braşov, Rapid Bucureşti, a adunat 20 de meciuri în tricoul naţionalei (2 goluri marcate), dar şi câteva sute de partide pentru Dinamo Kiev, echipă cu care a reuşit să joace la cel mai înalt nivel internaţional. În 2011, după zece ani petrecuţi în capitala Ucrainei, a decis să-şi încheie cariera de jucător, deşi avea doar 30 de ani. „A fost decizia mea. Ştiam că la nivelul la care fusesem pînă atunci nu mai pot juca şi am crezut că e mai bine să mă retrag decît să fac deodată mulţi paşi în jos”. Pasiunea uriaşă pentru fotbal a făcut ca următoarea mişcare să vină firesc, o carieră de antrenor. S-a şcolit la Kiev, iar în toamna anului trecut a obţinut carnetul de Licenţă A, cu care poate antrena până la nivelul ligii secunde. „Am discutat încă din 2011, după retragere, cu oamenii de aici de la Prejmer. Mi-a plăcut faptul că sunt la fel de tineri ca şi mine şi au aceeaşi dorinţă de a face lucruri serioase. Am amânat totuşi preluarea echipei pentru că am vrut să îmi fac şcoala. Am mers des la Kiev, acolo unde am absolvit. N-aş fi avut timp să mă ocup de echipă. Am avut şi multe examene, restanţe, aşa cum aveam şi când eram elev”, glumeşte tânărul antrenor. Întrebat de ce a decis să-şi înceapă noua carieră de la Liga a V-a, răspunde că este adeptul paşilor mărunţi: „Ca jucător, am zburat repede şi de la Braşov şi de la Rapid. Faci două-trei meciuri bune şi te poţi transfera. Ca antrenor e mult mai greu. Nu cred că aş fi fost pregătit să încep de mai sus. Mai am multe de învăţat”.

„Încerc să îmi creez propriul stil”
Nu are un anumit model de antrenor pe care al vrea să îl urmeze şi spune că încearcă să îşi formeze propria filozofie de joc, luând ce a considerat că este mai bun de la numeroşii tehnicieni pe care i-a avut. „Mie nu îmi place nici să mă apăr, dar nici adeptul posesiei nu sunt. Prefer jocul ofensiv, dar mai direct pe poartă. Chiar nu am un model anume şi am încercat să învăţ de la toţi, aşa e cel mai sănătos”, ne-a spus Tibi. Totuşi, o amintire aparte i-a lăsat-o Valeri Lobanovski, care „era la Kiev atunci când eu am ajuns acolo. De curând s-au împlinit 12 ani de când a murit”.

Echipă mică, organizare pe model european
AS Prejmer abia a reuşit să promoveze în Liga a IV-a, însă alegerea lui Ghioane de a începe să antreneze chiar aici nu a fost întâmplătoare.  Clubul beneficiază de o organizare ca la carte, mare parte din buget fiind asigurată de Primăria Prejmer, Regiotrans sau Parcul Industrial Prejmer. În completare, s-a încercat un model de succes al marilor cluburi europene, care pare să prindă şi în comuna de lângă Braşov. Astfel, există şi carnete de membru cotizant, de 50, 200, respectiv 1.000 de lei pe an „Sunt bani care pentru noi contează. Dacă porneşti pe ideea unei organizări cât mai bune, lucrurile merg de la sine, pe parcurs. Bugetul este stabilit la începutul fiecărui sezon şi ne întindem cu cheltuielile atât cât ne permite plapuma. Spre exemplu, chiar şi Tibi are contract de antrenor”, a explicat directorul executiv al AS Prejmer, Emanuel Şerban. Primul lucru pe care Ghioane l-a cerut pentru a veni lângă echipă a fost ca baza să fie pusă la punct şi  cele două terenuri să arate perfect, un aspect extrem de rar întâlnit pentru nivelul ultimelor eşaloane.

Tur perfect, retur cu mici sincope, promovare „la pas”
AS Prejmer a adunat 19 victorii, 2 egaluri şi a suferit o singură înfrângere în 22 de etape (golaveraj 81-17), reuşind promovarea matematică înainte cu patru runde înainte de finalul campionatului. „A contat foarte mult seriozitatea cu care am abordat competiţia, atât la nivel de organizare, cât şi la nivel de pregătire, acolo unde nu încape nicio urmă de îndoială că Tibi a făcut o treabă extrem de bună. Nu trebuie să uităm de dorinţa şi, de ce să nu spunem, valoarea jucătorilor. Pe lângă cei foarte tineri, ne-a ajutat experienţa portarului Boglej şi a celor doi jucători care au meciuri jucate la nivel profesionist, Airinei şi Drăgan”, au tras conducătorii prejmereni concluziile unui sezon reuşit, un nou început de drum.

Tineri de perspectivă, majoritatea localnici
Fostul internaţional s-a legitimat şi ca jucător la gruparea prejmereană, în acest sens clubul fiind nevoit să ceară cartea verde de la federaţia ucrainiană. În timpul meciurilor, rămâne însă pe bancă, deoarece consideră nu i se potriveşte modelul de „antrenor-jucător” şi că aşa îi poate ajuta mai bine pe elevii săi. Cu câteva excepţii, majoritatea jucătorilor sunt tineri de 19-20 de ani, unii dintre ei având în opinia antrenorului lor şanse de a pătrunde în fotbalul de performanţă. Cu aceştia, în viitor, AS Prejmer îşi propune accederea în Liga a III-a, eşalon în care a evoluat pentru multe sezoane, în anii ’90. „Nu putem declara că ne dorim lucruri măreţe, dar cred că acesta e un obiectiv realist pentru noi. Ar fi de bun augur şi pentru fotbalul din zonă care nu beneficiază de o echipă la acest nivel. O asemenea performanţă, suntem siguri, va atrage lângă noi şi alţi oameni cu ajutorul cărora vom putea susţine echipa”, ne spun conducătorii clubului. Aceştia mai precizează că nu se vor opune plecării unora dintre fotbalişti la echipe de nivel superior, dar nici unui următor pas în carieră pe care Ghioane ar vrea să îl facă. „Cunoaşte fenomenul extrem de bine şi este un luptător. Suntem siguri că va ajunge în Liga I ca antrenor sau chiar într-un campionat bun din Europa”, îl descrie directorul Emanuel Şerban pe tehnician.

AC Milan, eterna dragoste
Tibi Ghioane ţine cu AC Milan de mic copil, iar atunci când are ocazia, merge să îi vadă pe viu pe „rosso-neri”. „Ultima dată am fost pe San Siro acum un an şi ceva. Am prins, în câteva zile, victoria din Champions League cu Barcelona (2-0) şi un egal, în campionat, cu Inter. La ora asta lucrurile nu  sunt deloc roz pentru ei, traversează o criză profundă”.