Monument lui Ogoranu

Luptătorii anticomuniști din întreaga țară, întruniți ieri la Brașov, au criticat ieri inexactitățile informațiilor publicate în raportului Tismăneanu. Criticile au venit în absența celui care a comandat „raportul”, președintele suspendat Traian Băsescu. Ei i-au dus în schimb un omagiu lui Ion Gavrilă Ogoranu, cel care a condus lupta anti-comunistă din munții Făgărașului și pe care „raportul” îl pomenește oarecum în treacăt „Jos comunismul!” – un slogan atât de rar folosit, însă la fel de actual - a răsunat ieri la Reduta. Disidenții politici și luptătorii asupriți de sistemul de represiune al Partidului Comunist și-au dat întâlnire în cadrul ediției a V-a a Întrunirii Rezistenței Anticomuniste. Deși jumătate din sala de spectacole a Centrului Cultural „Reduta” a fost goală, pe scenă au urcat figuri celebre precum Gavrilă Rusu, Teofil Mija sau Nicolae Purcărea. Ei au criticat la scenă deschisă „Raportul Tismăneanu” de condamnare a crimelor comunismului. Luptătorii activi pe care „raportul” i-a trecut la rubrica „diverse” au cerut ca acesta să fie corectat. La final, printr-o rezoluție ei au solicitat ca la Brașov să fie realizat un memorial al rezistenței, purtând numele lui Ion Gavrilă Ogoranu, cel care a organizat și condus echipele de luptători din munții Făgărașului. La eveniment au fost prezenți ambasadorul Poloniei Jacek Paliszewski, președintele asociației Civic Media, Victor Roncea, și primarul George Scripcaru. Băsescu și Tăriceanu, discursuri pe hârtie Ținând cont că evenimentul s-a suprapus cu marele praznic al Înălțării Domnului, în începerea lucrărilor doi preoți au oficiat o slujbă religioasă. Apoi, a urmat cuvântul președintelui suspendat Traian Băsescu și al premierului Călin Popescu-Tăriceanu. „Am discutat personal cu Traian Băsescu și am adresat invitația de a participa la eveniment. La fel și domnului premier Tăriceanu. Ambii nu au putut să fie prezenți astăzi aici”, a spus invitaților Florin Postolachi, președintele Asociației „15 Noiembrie 1987”, organizatorul acestui eveniment. - continuare din pagina 1 – De altfel, majoritatea celor prezenți în sală erau membri ai acestei asociații. Mesajele înălțătoare cu referire la blamarea comunismului au fost citite pe rând, însă numai cel al lui Băsescu a stârnit un ropot de aplauze în sală. Și Scripcaru e nemulțumit de raport Rând pe rând, pe scena Redutei și-au adus salutul reprezentanți ai administrației publice locale, demnitari și luptători în lupta împotriva odiosului sistem. Raportul Tismăneanu s-a aflat pe buzele unora dintre ei. „În Raportul Tismăneanu ar trebui să se facă o corecție. La 15 noiembrie 1987 nu a avut loc doar o mișcare muncitorească, ci și una anticomunistă. Dacă în Polonia lustrația este pusă în aplicare, în România întâmpinăm o rezistență a rămășițelor comuniste. Vedem mai nou că unii activiști din perioada comunistă au ajuns consilieri prezidențiali, sau au un rol activ în administrație. Trebuie să asigurăm tânăra generație că va cunoaște adevărul despre ce a însemnat comunismul”, a declarat George Scripcaru, primarul Brașovului. Din partea Consiliului Județean a fost prezent consilierul Adrian Maxim, care a făcut un apel către parlamentarii de Brașov. „Acești aleși ar trebui să facă eforturi pentru ca toți cei care au luptat împotriva comunismului să-și primească măcar drepturile pe care le merită”. Florin Postolachi a arătat că Tismăneanu s-a înșelat și în ceea ce privește numărul de persoane condamnate. „O altă inadecvență din raportul Tismăneanu este numărul de persoane condamnate: 62. Am discutat între noi, am numărat, dar din cunoștințele noastre au fost numai 61 de condamnați. Poate ne spune domnul Tismăneanu cine este cel de-al 62-lea!”, a spus Postolachi. Li s-a tăiat avântul revoluționar Adevărații oameni care au făcut istoria au condamnat indiferența de care se „bucură” din partea societății civile și au insistat în informarea tinerei generații cu privire la lupta anticomunistă, ironizând faptul că în școli au devenit mai importante lecțiile privind istoria evreilor decât oroarea comunistă. „Ar trebui să nu mai am emoții acum, căci nu mai sunt în fața anchetatorilor. Au trecut 20 de ani de la revolta muncitorilor de la Steagul Roșu. Atunci s-au rostogolit roțile de cașcaval odată cu tabloul conducătorului. Recunosc, a fost groaznic holocaustul. Dar în școli ar trebui să se învețe mai întâi holocaustul comunist, al nostru!”, a spus Nicolae Purcărea, fost luptător în munți și deținut politic. Memorial pentru bădia Ogoranu Deopotrivă cu reprezentanții Asociației „15 Noiembrie 1987 Brașov”, toți participanții au cerut autorităților locale să susțină înființarea Memorialului Ion Gavrilă Ogoreanu. Solicitarea a fost inclusă într-o Rezoluție ce va fi înaintată responsabililor. Memorialul, purtând numele eroului, ar trebui să fie dedicat întregii rezistențe anti-comuniste, fiind totodată un centru de documentare. CASETA Banditul din munți Ion Gavrilă a fost coșmarul Securității pentru aproape 30 de ani. Student la Agronomie în Cluj și la Științe Economice în Brașov, Gavrilă s-a aruncat în lupta anticomunistă încă din 1946. A fost unul dintre liderii grevei studențești de la Cluj, din 1946, apoi a lucrat la constituirea unor nuclee de rezistență împotriva regimului de ocupație sovietică. Înainte de a-si lua licența în Agronomie, în primăvara lui 1948, când au început marile arestări, Gavrilă s-a refugiat în Munții Făgărașului, împreuna cu alți câțiva camarazi din organizația „Frăția de Cruce", din care a făcut parte. Ei au constituit „Grupul Carpatin de Rezistență Națională Armată", condus de Gavrilă - om cu experiența războiului, în care participase în 1944 ca voluntar. Grupul Gavrilă, care nu a numărat niciodată mai mult de 30 de bărbați, a avut zeci de lupte cu trupele de Securitate până în 1955, când a fost lichidat în urma unor trădari. După cum o arată documentele Securității, împotriva „bandei Gavrilă" au fost declanșate peste 100 de atacuri. Soldații Securității nu au dat însă piept cu „partizanii” de fiecare dată, căci aceștia reușeau să se retragă din zonă la timp.