Monezi din vremea împăraților Domițian și Alexander Severus, descoperite la Cumidava

Elemente descoperite în castrul roman atestă tot mai clar faptul că Țara Bârsei era al doilea centru important al acestui spațiu în secolele II și III, după Munții Orăștiei Șantierul arheologic din castrul roman de la Cumidava, de lângă Râșnov, s-a redeschis începând de cu 15 iulie, iar în ajutorul specialiștilor de la Brașov au venit și cinci studenți la Arheologie, în Statele Unite ale Americii, alături de profesorul lor coordonator. Aceștia au sosit la Râșnov printr-un program al Archeoteck, asociație care recrutează studenți pentru stadii de voluntariat. Tinerii sunt de fapt pentru a treia oară la Râșnov și vor să continue să exploreze castrul pentru a afla cât mai multe despre romani și stilul lor de viață. Aceștia sunt foarte mândri de experiența în România și pentru a-i atrage și pe alți tineri pe acest șantier arheologic au postat pe internet poze de la taberele anterioare. Conform arheologilor, în epoca romană, Cetatea Râșnov nu a existat, dar pe o suprafață de mai mult de două hectare, la ieșirea din Râșnov spre Vulcan, lângă Pârâul Bârsa, se întindea castrul roman Cumidava. În momentul de față, pe lângă studenții americani, pe șantier mai lucrează 13 muncitori sub coordonarea a patru responsabili științifici români, arheologul Liviu Petculescu, de la Muzeul Național de Istorie, dar și Radu Ștefănescu, Ionel Bauman și Stelian Coșuleț, de la Muzeul Județean de Istorie din Brașov. Cel mai probabil, șantierul se va închide pe 1 septembrie. Săpăturile arheologice din ultimii trei ani au scos la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar și o mare cantitate de ceramică aparținând dacilor. Prezența pieselor de origine dacică demonstrează că în sau foarte aproape de castru locuiau daci, din rândul cărora se pare că erau recrutați și soldați pentru armata romană. Prezența masivă a cenușii sugerează că dezafectarea fortăreței a avut loc în urma unui incendiu puternic. Chiar dacă șantierul nu a fost redeschis decât de puține zile, vestigiile au început să iasă la lumină. Pentru început, arheologii au descoperit trei monede de valoare, din secolul I După Hristos. „O primă monedă descoperită este din bronz și este destul de rulată, dar se distinge din ce perioadă este. După ce o vom curăța, vom putea descifra mai multe. O altă monedă găsită este din perioada împăratului Domițian (anii 81 - 96) și este într-o stare foarte bună. Ultima, nu este foarte lizibilă, din cauza materialului mai prost, dar este din vremea împăratului Alexander Severus, care a fost împăratul Romei în perioada 222 - 235“, ne-a declarat arheologul Ionel Bauman.