„Momentul T 0”: Braşovul intră în epoca planificării culturale pe 15 ani

Braşovul va avea o strategie culturală pe 90 de luni, adică valabilă până în anul 2035. Cel puţin asta este intenţia Primăriei Braşov, care va pregăti acest document în colaborare cu Horia Mihail, director artistic al Filarmonicii Braşov şi manager al Festivalului TAM-TAM. De altfel, de puţin timp, Horia Mihail este şi consilier pe probleme de cultură al primarului Braşovului, Allen Coliban. Edilul a afirmat că prim implicarea lui Horia Mihail în elaborarea acestei strategii „sunt încrezător că viaţa culturală a oraşului va arăta altfel”.

„Braşov 2035”
„Această colaborare este reprezintă o mare responsabilitate pentru mine. Vreau să stabilim un «Moment T 0» pentru cultura braşoveană, un punct de start, iar strategia pe care o pregătim ar urma să acopere 90 de luni, adică 15 ani. Braşovul are nevoie de o strategie culturală, de o planificare culturală, aceasta fiind tendinţa la nivel mondial în acest domeniu. Vom avea nevoie de un «Centru de comandă», care să genereze proiecte pentru fiecare dimensiune în parte”, a declarat pianistul Horia Mihail. Acesta a precizat că strategia culturală „Braşov 2035” va fi elaborată în urma dialogului dintre toţi operatorii de cultură din oraş, atât cei privaţi, cât şi cei care beneficiază de finanţare de la bugetul local.

Prea multă birocraţie în instituţiile culturale
Noul consilier al primarului a menţionat că în primă fază se va realiza un diagnostic al culturii braşovene, dar se va stabili şi un plan pe termen scurt, adică pentru următoarele două – trei luni.
Printre altele, Horia Mihail a afirmat că va fi nevoie de o analiză a activităţii instituţiilor de cultură din subordinea Primăriei Braşov, în special a celei administrative. „De exemplu, la Filarmonică, resursele şi cheltuielile nu sunt optimizate. De asemenea, în instituţiile de cultură sunt proceduri şi fişe de post care fac ca lucrurile să meargă mai mult sau mai puţin bine. Unele organigrame sunt din anii 1980 şi apar multe locuri vacante. Sunt şi proceduri interne destul de greoaie. De exemplu, pentru un contract repetitiv cu o persoană care asigură lunar servicii este nevoie de fiecare dată de referate şi de o serie de documente. Cred că ar fi nevoie de o digitalizare a activităţii, iar pentru asta este nevoie de instruirea oamenilor. Încă mai sunt persoane în instituţiile de cultură care tastează cu două degete, cu câte unul de la fiecare mână”, a spus Mihail.

Gata cu „prietenia”: Recunoaşterea cu adevărat a elitelor
Totodată, din punctul lui de vedere, instituţiile de cultură ar avea nevoie de o evaluare externă. „Acum, evaluarea se face intern şi suntem «cei mai buni dintre cei buni». În mod normal, într-o organizaţie există un număr mic de persoane cu performanţe deosebite”, a argumentat Mihail.
Tot pe termen scurt, se va realiza un inventar al spaţiilor existente şi o analiza stării fizice în care se află (reparaţii, dotări suplimentare etc.). De asemenea, se vor identifica posibile noi spaţii clasice sau alternative. Totodată, se va face şi un inventar al organizaţiilor culturale bugetare şi private.
Finanţarea pe termen scurt va proveni atât din fonduri de la bugetul local, cât şi din programe de finanţare de tip Administraţia Fondului Cultural Naţional. Va fi menţinută schema de finanţare a proiectelor culturale independente de la bugetul local, dar finanţarea se va face pe categorii mai specifice de activităţi.

Junii în pandemie: Va trebui să vedem dacă anul viitor vom vedea „cai online”
Strategia pe termen scurt, în contextul pandemiei, include şi întâlniri cu  operatorii privaţi, pentru găsirea celei mai bune soluţii de susţinere a culturii în vreme de pandemie. Sunt vizate şi analize de risc pentru organizarea evenimentelor tradiţionale, de tipul Zilelor Oraşului sau Sărbătorii Junilor. De altfel, Horia Mihail spus, mai în glumă, mai în serios, că va trebui să vedem dacă anul viitor vom vedea „cai online”.
Pe de altă parte, primarul Allen Coliban a declarat că în ceea ce priveşte Ghidul de finanţare a evenimentelor culturale, acesta ar putea fi îmbunătăţit în ceea ce priveşte criteriile de evaluare. De asemenea, este posibil ca acesta să fie adaptat, având în vedere contextul epidemiologic actual. De cealaltă parte, în opinia lui  Horia Mihail, pe viitor, Ghidul de finanţare ar putea fi structurat pe diferite domenii culturale (arte vizuale, patrimoniu imaterial etc.). „Cred că ar fi oportun să se renunţe la finanţarea «la grămadă»”, a argumentat consilierul primarului pe probleme de cultură.

Principiul strategiei pe termen lung: dialogul
În ceea ce priveşte strategia pe termen mediu şi lung, Horia Mihail nu a oferit prea multe detalii. De altfel, această strategie se va elabora în colaborare cu actorii culturali locali. Cert este că, din punctul lui de vedere, oraşul nostru trebuie să aibă cel puţin un eveniment de mare anvergură, care să plaseze Braşovul pe harta culturală României.
„Braşovul este ca un fel de puzzle căruia îi lipsesc multe piese, cred că există foarte multe locuri în care se poate interveni, atât de către autorităţi, cât şi de operatorii privaţi, Ceea ce m-ar interesa foarte mult începând cu viitorul apropiat este să existe un dialog şi o cooperare de calitate între privaţi, instituţiile de stat şi autorităţi. Trebuie gândite mai multe evenimente mari, cred că fiecare domeniu ar trebui să aibă un festival important. Sibiul are Festivalul de teatru, care a devenit un eveniment important chiar la nivel european, Clujul are TIFF-ul, ne gândim şi la festivaluri de tip Untold sau Neversea. Aş vrea ca Braşovul să fie un oraş care să vibreze, un oraş în care tinerii să fie atraşi să gândească încă din liceu un viitor aici. Energia e bună, dar trebuie să construim şi energia noastră, a locuitorilor, din toate punctele de vedere”, a încheiat Mihail.