Modele șcheiene, într-o nouă expoziție la Muzeul de Etnografie

Proiectul prezentării unor modele ale Șcheiului de altădată continuă la Muzeul de Etnografie, ieri fiind deschisă publicului bra-șovean a doua parte a expoziției „Șcheieni și albumul lor de familie”. De această dată, expoziția se leagă de numele artistului autodidact Dan Despan, care provine din vechea familie de șcheieni Zavici, dar prezintă și familia Minervei Veturia Condrea, precum și pe Vasile Pitiș Jepu. Expoziția „Șcheieni și albumul lor de familie” (II) evidențiază importanța unor elite ale Brașovului care au avut legătură cu Șcheiul, prin origine sau preocupări. Albumul de familie păstrat de aceștia schițează portrete semnificative, biografii și destine, care s-a dezvoltat într-o lume de sorginte tradițională și totuși modernă ca viziune, educată cu respect pentru valorile intelectuale cu urme meritorii până astăzi. Singurul meșter plăpumar autorizat din țară era din Șchei Vasile Pitiș Jepu, meșterul plăpumar din Șchei, prezentat în expoziție, a fost singurul plăpumar din țară autorizat, cu drept de a lucra în toată țara. Fiica lui, Sfetea Maria, azi în vârstă de 84 de ani, povestește că, „altădată, meseria de plăpumar era la mare căutare, deși acum a dispărut”. Tatăl acesteia, în atelierul său de Pe Tocile, a învățat generații întregi cum să coase plăpumi, inclusiv pe fiica lui, care și astăzi știe secretul acestui meșteșug. Puțini sunt cei care știu că meșterul șcheian este cel care a cusut plăpumi inclusiv pentru arhiducesa Ileana (fiica cea mică a Reginei Maria), iar plăpumile sale erau la mare căutare în magazinele de lux ale Brașovului de la începutul secolului trecut. Tot el este cel care a învățat-o și pe Furnică Maria cum să deprindă acest meșteșug. Familii cu rădăcini adânci în Șchei O altă familie prezentată în expoziție este cea a lui Dan Sorin Despan, care, pe linie maternă, descinde din familia Zavici, de numele căreia se leagă troița cioplită în piatră de la 1792 (Crucea de la Zavici). Tată lui Dan Despan provenea din Satulung, dintr-o familie de mocani. S-a căsătorit cu Paraschiva Zavici și așa a ajuns om „de-al Șcheiului”. În timpul regimului comunist, familia Despan nu a fost ferită de abuzuri politice, tatăl fiind întemnițat, iar familia nevoită să se mute forțat la Blaj. Tânărul Dan urmează totuși cursurile la seral ale „Șagunei”, după care se angajează la Întreprinderea Cinematografică. Printre altele, Dan Despan a fost pasionat de muzică, pictură și poezie, prin aceste talente „zugrăvind” o altă mare pasiunea a sa - Șcheiul natal. Supranumit și „Omul Orchestră”, deoarece știa să cânte la 12 instrumente, Dan Despan a activat și în corul Teatrului Muzical din Brașov, dar și în corul Astra, cu care pleacă de multe ori în turnee în străinătate. O altă familie inclusă în proiect este cea a Minervei Veturia Condrea, care descinde dintr-o altă veche familie șcheiană. Bunicii din partea mamei, Bucă Gheorghe și Maria au locuit pe str. Curcanilor, împreună cu cei șase copii. Bunicul Minervei Veturia Condrea a fost maistru-vopsitor, însă a perceput importanța cunoașterii unei meserii, astfel că toți copiii au urmat la acea vreme cursuri de calificare. Între aceștia, s-a remarcat Maria Furnică, cea care a deprins meșteșugul coaserii de plăpumi de la Vasile Pitiș Jepu. Bunicii materni ai Minervei Veturia Condrea, Giuvelcă Gheorghe și Maria au locuit pe str. Pe Tocile. Bunicul Giuvelcă era negustor de pește, pe care îl comercializa în Târgul Grâului, actuala Piața Sfatului. Tatăl Minervei, Giuvelcă Gheorghe se va căsători cu Elefteria Bucă și timp de 20 de ani este funcționar la Judecătoria Brașov. Educat cu respect pentru cultură și valori intelectuale, își va da unica fiică – Minerva Veturia, la „Principesa Elena”, actualul Colegiu Unirea, pe care însă nu-l poate termina, angajându-se la ICS Restaurante. Astăzi, la 81 de ani, Minerva Veturia Condrea își amintește cu nostalgie de vremurile petrecute alături de bunicii ei.