Moartea unui parapantist, concluziile anchetei de la Săcele

Decesul unui pilot şi instructor de zbor cu parapanta, care s-a prăbuşit după ce a alunecat din echipament de la o înălţime de circa 70 de metri, a fost elucidat de anchetatori. Incidentul a şocat comunitatea pasionaţilor de zbor cu parapanta, pentru că astfel de accidente au loc foarte rar. 
Valentin Cîrlan, din Sânpetru, judeţul Braşov, a decedat pe 20 octombrie 2024, în timp ce efectua un exerciţiu de zbor cu parapanta, în tandem cu o tânără de 23 de ani. Bărbatul de 47 de ani s-a prăbuşit pe o stradă din Săcele şi a murit pe loc. Tânăra a reuşit să conducă parapanta şi, la indicaţiile celor care se aflau jos, a aterizat în siguranţă. Aceasta era în vacanţă, cu familia, şi a vrut să experimenteze un zbor cu parapanta. 

La 5-7 minute de zobor
Potrivit raportului final de investigaţie, făcut public de Autoritatea de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei (AIAS), cei doi s-au lansat cu parapanta din zona aflată în vecinătatea telescaunului Bunloc, la marginea localităţii Săcele. „După 5 – 7 minute de zbor, la verticala zonei rezidenţiale Bunloc, pilotul a alunecat din harnaşamentul de zbor şi a căzut de la o înălţime de aproximativ 50 – 70 de metri. La momentul producerii evenimentului, parapanta se afla la o distanţă de aproximativ 600 de metri faţă de locul destinat aterizării. Pasagerul, la indicaţiile piloţilor aflaţi în zona de aterizare, a manevrat parapanta, reuşind să aterizeze fără alte evenimente”, se precizează în document.
Terenul de lansare pentru zbor asigură condiţiile necesare şi suficiente pentru executarea manevrelor de decolare în siguranţă. Diferenţa de nivel între terenul de lansare şi terenul de aterizare de 550 metri, acesta aflându-se în vecinătatea staţiei inferioare a telescaunului Bunloc. 

Autorizat ca instructor în tandem, de o lună
Pilotul Valentin Cîrlan practica zborul cu parapanta din anul 1996, a fost autorizat pentru zboruri în tandem începând cu 10 decembrie 2023, iar în data de 25 septembrie 2024 a obţinut calificarea superioară de instructor pentru zborul în tandem. Pentru obţinerea autorizării de zbor în tandem, cât şi a calificării superioare de instructor de zbor în tandem, acesta a urmat cursurile de pregătire teoretică la sol şi cele de pregătire practică în zbor ale unei organizaţii autorizate în acest scop. Din datele de evidenţă personală a activităţii de zbor a pilotului, a rezultat faptul că acesta avea experienţă de zbor pe cinci tipuri de parapante.
„Comisia de investigaţie a avut la dispoziţie declaraţia pasagerului, declaraţia unuia dintre instructorii care l-au autorizat pentru zborul în tandem şi instructor pentru zborul în tandem, precum şi trei înregistrări video: o înregistrare realizată de un martor ocular care surprinde momentul alunecării pilotului din harnaşament, o înregistrare realizată de o cameră video montată de către piloţii parapantişti la locul de lansare şi o înregistrare realizată de o cameră video manevrată de pasager pe timpul desfăşurării activităţii de zbor”, se mai susţine în documentul citat.
 
Echipamentul de zbor, perfect funcţional 
Potrivit anchetatorilor, la astfel de zboruri, echiparea cu harnaşamentul de zbor se execută individual, după care pilotul se conectează la parapantă prin intermediul unui sistem de carabiniere, iar apoi cu ajutorul unui sistem de carabiniere/distanţiere se conectează harnaşamentul pasagerului la harnaşamentul pilotului. 
„În urma analizei la faţa locului a echipamentului de siguranţare a pilotului în harnaşamentul de zbor, s-a putut concluziona că acesta era perfect funcţional. La acest tip de harnaşament, cataramele hamului nu se pot deschide atunci când sunt tensionate. Pe timpul zborului asupra lor acţionează o forţă cel puţin egală cu masa pilotului multiplicată cu acceleraţia gravitaţională. Clemele de deschidere sunt blocate de forţa de tensiune, deci hamul de siguranţare nu ar fi putut fi deschis în mod accidental sau voit în timpul zborului”, au mai afirmat reprezentanţii AIAS. De asemenea, s-a constatat că sistemele de siguranţă aferente celor două posturi, au fost în perfectă stare de funcţionare. 

Nu a cuplat chingile de siguranţă 
În urma analizei probelor video, investigatorii au descoperit că, deşi întregul proces de pregătire a zborului a fost derulat în condiţii normale, fără grabă sau presiuni externe, pilotul Vali Cîrlan nu a cuplat, din motive care nu au putut fi determinate, chingile de picioare şi cea abdominală. „Nefolosirea corespunzătoare a echipamentului de siguranţă al pilotului, respectiv nesiguranţarea înaintea decolării a sistemului chingi de picioare-chingă abdominală, a avut ca rezultat final alunecarea pilotului din harnaşamentul de zbor”, este concluzia finală a anchetatorilor.