Mita dispărută: milionul de euro daţi fostului şef ANAF, „Naşu` Mare” de la Braşov

Curtea de Apel Bucureşti a dispus joi, 25 mai, achitarea fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, în dosarul în care era acuzat că a primit o mită de 1,2 milioane euro de la omul de afaceri Radu Nemeş. Motivul invocat de judecători pentru achitare este că nu există probe că Sorin Blejnar a luat mită. În acelaşi dosar, au fost achitaţi Andreea Florentina Blejnar (soţia lui Sorin Blejnar), Viorel Comăniţă (fost vicepreşedinte al ANAF, cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor) şi Sorin Florea (comisar general adjunct al Gărzii Financiare). De asemenea, instanţa a ridicat sechestrul pus pe averea inculpaţilor. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
În dosarul trimis în judecată în august 2019, DNA susţinea că Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Sorin Florea au primit, în perioada mai 2011 - aprilie 2012, mai multe sume de bani de la Radu Nemeş, prin intermediari, pentru ca, în schimb, să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de firma SC Excella Real Grup SRL, coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de soţia lui Blejnar a constat în primirea banilor destinaţi fostului şef al ANAF de la doi interpuşi ai omului de afaceri. Concret, cei trei inculpaţi ar fi primit drept mită următoarele sume de bani: Sorin Blejnar - 1,2 milioane euro, Viorel Comăniţă - 960.000 euro, Sorin Florea - 300.000 euro.
Procurorii spun că sumele primite drept mită de cei trei inculpaţi au avut caracterul unei „taxe de protecţie", pentru ca activitatea ilegală a societăţii controlate de Radu Nemeş să nu fie observată şi nici oprită de organele fiscale.
Radu Nemeş a fost condamnat definitiv în aprilie 2019 la 7 ani şi 6 luni închisoare pentru evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, iar firma acestuia, SC Excella Real Grup SRL din Constanţa, a fost obligată să plătească o amendă penală de 900.000 lei.

Achitat şi la Braşov
Un dosar „Motorina” a avut fostul şef ANAF şi la Braşov, în care, la fel, a fost achitat definitiv, în 2019. Sorin Blejnar a fost atunci suspectat că ar fi protejat mai multe grupări infracţionale din Braşov specializate în contrabandă cu petrol şi evaziune fiscală. Scandalul a izbucnit în octombrie 2010, când procurorii DIICOT Braşov i-au reţinut pe Claudiu Gheorghe Monea, directorul Difrecţiei Judeţene pentru accize şi opetaţiuni vamale Braşov şi pe Dorel Ciobanu, şeful Biroului de Supraveghere a produselor accizabile. În comunicatul emis atunci de DIICOT se menţiona că funcţionarii braşoveni l-au protejat pe Cecilian Morcov care făcea afaceri cu produse petroliere, pe care le livra utilizatorilor finali fără documente sau cu acte emise de firme fantomă. Morcov a reuşit să dea statului o ţeapă de 11,7 milioane de lei, din care 7,59 milioane de lei reprezentau accize neplătite, iar 4,1 milioane de lei reprezentau TVA.
„Din eşalonul de conducere şi consiliere face parte şi şeful ANAF Sorin Blejnar, zis Naşul Mare, care, în schimbul prestaţiilor şi intervenţiilor la autorităţile competente din teritoriu (autorizări antrepozit fiscal, variante de evaziune, declarare fictivă a livrărilor intracomunitare, contracte de management, închiriere etc.) ar fi pretins 3 milioane de euro, sumă ce urmează să-i fie virată într-un cont la o bancă din străinătate", arătau atunci concluziile preliminare consemnate în dosarul întocmit în cazul grupării infracţionale constituite în jurul lui Cecilian Morcov, publicate de Jurnalul Naţional.
Faptele ar fi avut loc în perioada martie-iulie 2010, iar procesul a început la Braşov, în 2012.  

Condamnat în dosarul Prahova
Sorin Blejnar a fost condamnat însă într-un alt dosar,  în mai 2019, la 5 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, însă a fost eliberat condiţionat după ce a executat jumătate din pedeapsă.
În această cauză, el a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti, în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective. „În perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip «fantomă» controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive", arăta DNA. Potrivit procurorilor, din această sumă, lui Blejnar i-au revenit efectiv 12.513.894 lei.