Mistere ale judeţului Braşov, locuri poate prea puţin cunoscute

Vârsta de peste 900 de ani i-o „trădează” dimensiunile gigant, 9,3 metri grosime şi înălţime de 21,3 metri. I se spune „Bătrânul Carpaţilor” şi face parte dintr-o rezervaţie naturală de stejari seculari, declaraţi monumente ale naturii, aflată la marginea satului Mercheaşa, comuna Homorod. Stejarul care face parte din specia Quercus sesilliflora – gorun (stejar de deal) a fost trecut în anul 2009 pe lista celor mai spectaculoşi copaci din ţară, câştigând doi ani mai târziu chiar competiţia „Cel mai bătrân arbore din România”, după o „luptă” la care au mai participat 27 de copaci. Sătenii spun că este cea mai mare mândrie a lor şi că la umbra lui răcoroasă s-au pus de multe ori la cale destinele Transilvaniei, având o mulţime de poveşti legate de cavalerii teutoni, de saşii care au poposit aici, de românii care au ridicat aşezări în zonă, de maghiarii care convieţuiesc şi astăzi în localitate şi de fortificaţiile rămase mărturie. „E locul unde s-au stabilit multe lucruri de-a lungul istoriei. S-au făcut planuri aici, după care s-au construit cetăţi şi biserici fortificate, au avut loc războaie şi s-au împărţit ţări şi neamuri”, îşi laudă sătenii din Mercheaşa comoara, copacul cel mai bătrân din România.

 

 

Piramidele de la Şona, enigme ale trecutului

Şona, un sat destul de izolat, în apropiere de Făgăraş, pe malul Oltului, deţine însă o „comoară” misterioasă, nişte ridicături de pământ ciudate, care se găsesc chiar la marginea localităţii. Sătenii le spun „guruieţi”, s-au obişnuit cu ele, dar nu au reuşit să desluşească în totalitate misterele legate de movile. Prin sat se zice că dacă se pune o lamă de ras la o treime de baza movilelor, aceasta se ascute singură, că apa aşezată în acelaşi loc capătă proprietăţi curative, iar carnea nu intră în putrefacţie. Nici arheologii n-au reuşit încă sa dezlege misterele celor şapte movile, aflate pe un deal de la marginea Şonei. Se spune că iniţial au avut formă de piramidă, motiv pentru care sunt cunoscute şi sub această denumire, dar au fost erodate de ploi şi vânt. Au o înălţime de peste 20 de metri şi sunt aşezate pe două linii paralele, la marginea unei terase lungi de aproximativ un kilometru. Una dintre cele mai răspândite legende ale locului spune că nişte uriaşi ar fi venit de pe munte, din înălţimile Făgăraşului şi trecând Oltul s-au umplut de noroi, pe care apoi l-au scuturat la marginea satului Şona. O altă versiune a oamenilor locului spune că piramidele ar fi fost ridicate de turci, în timp ce se deplasau spre vest. Arheologii, pe de altă parte, asemuie movilele cu tumulii sub care celţii şi sciţii îşi îngropau sicriele, alături de arme şi podoabe. De altfel, în jurul „guruieţilor” au fost găsite obiecte de ceramic ce datează de aproximativ 1.200 de ani.