Mirosurile de Braşov, „trimise” la Bucureşti

Aproape în fiecare an, Braşovul are probleme cu mirosurile. De cele mai multe ori, acestea sunt produse de fertilizatorul natural împrăştiat pe terenurile agricole din localităţile din jurul municipiului. Cu o astfel de problemă s-a confruntat Braşovul şi zilele trecute, momentul de vârf fiind atins vineri, 21 august, când braşovenii au reclamat mirosul insuportabil. Din fericire pentru locuitorii municipiului reşedinţă de judeţ, în cursul zilei s-a schimbat direcţia vântului, iar mirosul a fost dus în altă parte. 
De altfel, la finalul săptămânii trecute, prezenţa mirosurilor a fost reclamată şi în alte localităţi, precum Săcele, Tărlungeni sau Ghimbav. 
Potrivit directorului Gărzii de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv, mirosurile au fost cauzate de fertilizarea cu îngrăşământ natural a aproximativ 1.200 de hectare de teren. 

Un cetăţean austriac ar fi împrăştiat fertilizatorul 
Chiar dacă sursa mirosurilor apărute în urma fertilizării terenurilor agricole nu este amplasată pe teritoriul Braşovului, cetăţenii cer explicaţii, în primul rând primăriei municipiului reşedinţă de judeţ. În acelaşi timp, în opinia primarului Braşovului, George Scripcaru, în rezolvarea acestei probleme ar trebui să se implice şi Ministerul Mediului. 
„Iarăşi o să aflu că primarul de la Braşov este vinovat că unii fertilizează cu produse naturale. Eu îi cer public doamnei ministru Buzoianu (Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului - n.r.) să rezolve problema acestor mirosuri care vin din zona periurbană a municipiului Braşov şi care generează o stare neplăcută. Voi face demersurile necesare, pentru că nu este firesc ca oamenii din cartierele Braşovului să stea cu ferestrele închise. Lucrurile sunt cunoscute. Astfel de fertilizări se realizează pe teritoriile localităţilor Săcele, Sânpetru, Hălchiu. Problema de acolo vine”, a declarat Scripcaru. 
De asemenea, edilul susţine că proprietarul de terenuri, care deţine suprafeţe foarte mari în jurul Braşovului, este un cetăţean austriac. „Ar trebui să anunţe din timp că realizează lucrări de fertilizare. Faptul că vorbim despre fertilizarea terenurilor agricole cu îngrăşământ natural nu înseamnă că trebuie să acceptăm ca un oraş întreg să suporte efectele fără să existe nicio măsură. Atunci când disconfortul ajunge în cartierele Braşovului şi afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor, instituţiile responsabile trebuie să găsească soluţii. Sigur, o să ne spună unii că este firesc, că este natural, că nu este nicio problemă, că se încadrează în nişte criterii de mediu sau de măsurători”, a mai spus primarul. 

Fertilizarea este permisă în această perioadă a anului 
În municipiul Braşov, ultima „criză a mirosurilor” a fost în luna noiembrie a anului trecut, când, la fel, au fost fertilizate terenuri agricole. 
Pe de altă parte, cu o criză acută a mirosurilor s-a confruntat Braşovul şi la jumătatea lunii august a anului 2022. Atunci, reprezentanţii Gărzii de Mediu Braşov au precizat că aceste mirosuri erau... legale, în acea perioadă a anului - potrivit lor, în Codul de Bune Practice Agricole se arată că administrarea acestor îngrăşăminte „este permisă în această perioadă în ciuda disconfortului olfactiv temporar. Fertilizarea organică este o practică recunoscută şi recomandată la nivelul Uniunii Europene”. 
Conform codului amintit, în zona de munte, este interzisă aplicarea gunoiului de grajd timp de 140 de zile pe an, respectiv perioada 5 noiembrie – 25 martie.