Mirosul „de Protan” i-a împărţit pe codleni în două tabere

După ce vechea autorizaţie integrată de mediu a Sucursalei Codlea a SC Protan SRL a expirat în 31 decembrie 2015, unitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală şi-a închis porţile la începutul acestui an. Pentru a-şi putea relua activitatea, Protan Codlea a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov un dosar în vederea obţinerii unei noi autorizaţii de mediu, documentaţia fiind acum în evaluare. Procedura de avizare presupune şi organizarea unei dezbateri publice, iar aceasta s-a desfăşurat recent la Căminul Cultural din Codlea, la discuţii participând în jur de 80 de persoane.
Unitatea neutralizare a deşeurilor de origine animală este de mulţi ani un „coşmar” pentru codleni, în special din cauza mirosului insuportabil rezultat în urma procesului tehnologic. Astfel, până la finele anului trecut, în aer se putea simţi un miros de mercaptan, iar pârâul Vulcăniţa, care trece chiar şi pe lângă şcoala din Hălchiu, era, la fel, urât mirositoare. Nemulţumiţi de situaţie, oamenii au depus de-a lungul timpului reclamaţii la Garda de Mediu şi, aproape în fiecare an, unitatea a fost amendată, fie pentru „deversări accidentale”, fie pentru că instalaţiile de eliminare a mirosurilor nu funcţionau.
Punctul culminant al „războiului cu Protan-ul” a fost atins în luna august a anului trecut, când Erwin Albu, codleanul devenit celebru pentru protestele pe care le-a organizat sau la care a participat (unele pentru redeschiderea spitalului din Codlea, altele pentru oprirea proiectului minier de la Roşia Montană), a vărsat pe uşa Prefecturii din Braşov „zeamă de cadavre” colectată de pe un câmp de lângă Protan.

Apele uzate, plimbate prin două judeţe
Potrivit documentelor depuse la APM Braşov, Protan au anunţat că apele uzate rezultate din procesul tehnologic urmează a fi transportate cu cisternele la două staţii de epurare prevăzute cu treaptă biologică de epurare, una la Sfântu Gheorghe, iar cealaltă la Târgu Secuiesc. De asemenea, în documentaţia depusă la APM se menţionează că unitatea va fi racordată la conducta de canalizare la care se lucrează în prezent, acesta urmând face legătura între municipiul Codlea şi staţia de epurare de la Feldioara. Acestea reprezintă soluţii temporare, pentru că Protan-ul trebuie să termine, până la data de 1 decembrie 2016, lucrările la treapta biologică a propriei staţii de epurare.
„Din punct de vedere al instalaţiilor din incintă, condiţiile de funcţionare analizate, comparativ cu documentul de referinţă al Uniunii Europene, a rezultat că aceste instalaţii sunt în conformitate cu prevederile europene, atât din punct de vedere tehnic, cât şi ca funcţionare”, a declarat în timpul dezbaterii publice reprezentanta firmei care a realizat raportul de amplasament ce a fost depus la Protan.

Oamenii spun că s-au săturat de promisiuni
În timpul dezbaterii de săptămâna trecută, posibilitatea redeschiderii unităţii i-a împărţit pe oameni în două tabere. Cei care se opun, invocă mirosurile insuportabile, dar şi deversările de ape uzate în pârâul Vulcăniţa sau pe terenurile agricole. Cei care sunt de acord, spun că unitatea este una strategică şi oferă locuri de muncă.
De asemenea, câţiva dintre participanţi declarat că s-au săturat de promisiuni. Unul dintre ei, Doru Stănescu, spus că „şi în 2007 (când a fost obţinută autorizaţia integrată de mediu care a expirat la 31 decembrie 2015 – n.red) au fost prezentări la fel de frumoase ca şi astăzi, cu documente, dar întotdeauna am fost plimbaţi de la Garda de Mediu la SGA, încoace, încolo şi timp de şapte ani au fost deversări masive în Vulcăniţa. Am venit să ne susţinem ideea de a nu i se da drumul să funcţioneze. De fiecare dată când am făcut o reclamaţie a ţinut trei-patru zile, o săptămână, apoi iar a început să deverseze. Nu mai avem încredere. Vrem soluţii care să ne ofere siguranţă, că promisiuni, de şapte ani, auzim tot timpul”.
Altul, patron de pensiune a declarat că „în anul 2013 am iniţiat o dezbatere la Primărie, ne-am expus nemulţumirile, am primit şi promisiuni, care, din păcate, nu s-au îndeplinit. Bănuiesc că din cauza faptului că era nevoie de infuzii de capital necesar retehnologizării.  Aceasta nu este problema cetăţenilor oraşului nostru. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, care reprezentaţi mediul: «Există vreun aparat care să poată măsura intensitatea mirosului?» Nu! Ce posibilitate avem noi, locuitorii oraşului Codlea să apelăm la serviciile mediului în momentul în care suntem deranjaţi de acest miros? Mercaptanul are un miros dulceag, insuportabil. Imaginaţi-vă la micul dejun o masă de turişti care primeşte un astfel de miros. Dacă cineva garantează că acest proces tehnologic nu va mai avea acele scăpări, OK. Dacă nu, ne pare foarte rău!”.
Un alt codlean a avut chiar şi o solicitare: „În cazul în care veţi emite autorizaţie integrată de mediu, să nu specificaţi sub nici o formă acest paragraf, care este: «Eliminarea apelor preepurate prin vidanjare şi transport la o staţie de epurare autorizată prevăzută cu treaptă biologică». Este ilegal şi nu este acceptabil ca în momentul în care se va emite o autorizaţie integrată de mediu să existe o referire la o altă condiţie, instalarea pe amplasament a unei trepte de epurare biologică a apelor uzate cu respectarea măsurilor din autorizaţia SGA. Conducerea Protan şi-a luat angajamentul că va realiza treapta biologică de epurare până la 1 decembrie 2016. Aduc aminte că timp de şase ani, între 2009 şi 2015 s-au făcut exact aceleaşi promisiuni, dar nu au fost respectate din motive financiare, întrucât patronul privat maghiar nu a finanţat această unitate. Practic, prin această inginerie se încearcă o miniperpetuare a situaţiei care a fost în perioada 2009-2015, dar perioadă strictă de la momentul emiterii autorizaţiei, până la 1 decembrie 2016”.

„Nu am simţit acest miros atât de puternic”
Inevitabil, s-a pus şi problema locurilor de muncă. „Sunt cam 100 de angajaţi care câştigă de acolo o pâine, iar această societate contribuie la bugetul local. Eu, personal, sunt pentru redeschiderea societăţii”, a declarat un codlean. Din sală i s-a răspuns că Protan este în insolvenţă. Alt cetăţean i-a contrazis şi pe cei care s-au plâns de miros: „Stau la vreo doi kilometri de Protan, dar nu am simţit acest miros atât de puternic”. Acelaşi cetăţean a explicat că unitatea realizează o activitate ecologică, pentru că „ne scapă de deşeurile de carne, pe care tot noi le producem. Soluţia ar fi să ne lăsăm de mâncat carne. Protanul efectuează această activitate la fel cum se face în Uniunea Europeană”. „Nicăieri în Europa o astfel de unitate nu funcţionează în vecinătatea unei localităţi”, i s-a răspuns de către un codlean care nu este de acord cu redeschiderea Protanului.   

O verigă într-un lanţ mai amplu
Un alt susţinător al deschiderii unităţii a afirmat că „Protan-ul este o unitate strategică. Ce facem dacă se repetă episodul din 2006 (când a au fost identificate cazuri de gripă aviară, iar păsările de la fermele din zonă au fost sacrificate şi arse la Protan)? Protan este o verigă într-un lanţ mai amplu. Ce se întâmplă în cazul unui epizootii?”.
El a fost completat de un codlean care este şi angajat la Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA): „A fost eliberată autorizaţia sanitar veterinară pe incinerare, depozitate, neutralizare. Acum face colectare, depozitare temporară şi distribuire. Tot ce ţine de creşterea animalelor emană miros. Tot ce îmi doresc din punct de vedere al DSV este ca Protan să poată funcţiona. Au fost evenimente importante din punct de vedere sanitar veterinar şi am trecut împreună de aceste situaţii”.