Mirii anului 2020: el - 32, ea - 29

Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mult mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989. În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulţi dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult, potrivit unei analize realizate de Frames.
Dacă în 1990, bărbaţii se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22, vârsta tinerilor în 2018 a crescut la 31,9 ani în cazul bărbaţilor şi la 28,7 ani în cel al femeilor. Totodată, în ultimii 30 de ani, numărul căsătoriilor a scăzut de la 192.652 în 1990 la 143.292 în 2018. Cu toate acestea însă, rata nupţialităţii a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, înregistrându-se 6,5 căsătorii la un număr de 1.000 de locuitori.
„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esenţial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranţă, de familie tradiţională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educaţia, influenţa massmedia & social media, emanciparea socială, aspiraţiile legate de job, de carieră, opţiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuşi conceptul de «întâlnire», de relaţie sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influenţat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relaţii de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor ţărilor occidentale”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Numărul divorţurilor din 2018 a fost la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani, rata acestora scăzând la 1,39 de divorţuri la un număr de 1.000 de locuitori, comparativ cu 1,42 de divorţuri la 1.000 de locuitori în anul 1990. Vârsta media a soţilor a fost de 43 de ani pentru bărbaţi şi 39,3 de ani pentru femei.
„Sunt multe cupluri care trăiesc fără să aibă un certificat de căsătorie, dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi doresc o viaţă împreună, că nu au planuri de viitor, că nu au încredere în sentimentele lor. De cele mai multe ori, însă, căsătoria reprezintă un pas financiar important, de la cheltuielile de nuntă la cele administrative (chirie, rată, costuri cu utilităţile comune), cu multe provocări pe care mulţi tineri nu sunt dispuşi să le suporte, pe moment. Asocierea căsătoriei cu existenţa unei locuinţe permanente, cu natalitatea, în condiţiile unor resurse financiare limitate, reprezintă, în continuare, un pas semnificativ pe care prea puţini tineri sunt hotărâţi să şi-l asume. Pentru majoritatea, amânarea oficializării relaţiei are legătură, în general, cu perspectiva unui viitor financiar mai bun”, afirmă analiştii.