Mircea Geoană: NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura soldaţi în Ucraina

„Există o linie de demarcaţie clară între teritoriul NATO şi teritoriul non-NATO, clauza de asistenţă reciprocă din Articolul 5 din Tratatul NATO se aplică exclusiv teritoriului NATO şi statelor membre”, a declarat secretarul general adjunct al Alianţei, Mircea Geoană, într-un interviu acordat cotidianului Tagesspiegel.
NATO nu are nicio intenţie să intervină în conflictul din Ucraina. Prin urmare, încercăm să evităm o escaladare. Susţinem Ucraina să se apere şi să respingă agresiunea rusă, a subliniat oficialul, întrebat dacă discuţia despre a sprijini apărarea aeriană ucraineană din ţările NATO vecine, cum ar fi România sau Polonia, este o idee realistă.
„NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura soldaţi în Ucraina. Secretarul general a reafirmat recent acest lucru la Roma. Ucraina nici măcar nu ne cere să facem acest lucru. Ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin şi acesta este obiectivul nostru în acest moment”, a punctat Mircea Geoană în acest interviu acordat cu prilejul vizitei oficiale pe care a efectuat-o Germania, pe 16 mai, şi al cărui transcript în limba română a fost publicat miercuri, 22 mai, într-un comunicat de presă.
Secretarul general adjunct al NATO a apreciat că Rusia se orientează spre o confruntare pe termen lung cu Occidentul, utilizează tot mai agresiv întreaga gamă de instrumente de război convenţional în Ucraina, metode de război hibrid în ţările vecine Moldova şi Georgia şi în Caucaz şi o escaladare fără precedent a războiului hibrid în ţările NATO, atât în ceea ce priveşte frecvenţa şi intensitatea atacurilor, cât şi în ceea ce priveşte tipul şi varietatea lor.
„Membrii NATO raportează atacuri cibernetice la scară largă, atacuri cibernetice, bruiaj GPS, interferenţe politice, dezinformare, interferenţe în alegeri, acte de violenţă şi chiar tentative de asasinat pe teritoriul NATO. Situaţia este, prin urmare, foarte serioasă”, a afirmat oficialul NATO
Geoană a precizat că acest model de agresiune nu intră încă sub incidenţa Articolului 5 din Tratatului NATO, care reglementează funcţionarea Alianţei. Dar vedem riscurile pentru infrastructură, de la conducte de petrol şi gaze, până la conexiunile de fibră optică, esenţiale pentru funcţionarea economiilor şi a sectorului financiar.
„Cablurile de fibră optică, de exemplu, sunt o parte critică a infrastructurii noastre. Gândiţi-vă cât de multe date sunt transmise prin intermediul lor numai sub Oceanul Atlantic. Prin ele se transmit, probabil, mai mult de 90% din tranzacţiile financiare dintre SUA şi Europa. Dacă o astfel de conexiune ar fi întreruptă, impactul ar fi catastrofal. Există şi alte ape – cum ar fi Marea Roşie – care nu sunt la fel de adânci, în care astfel de atacuri sunt chiar mai uşor de realizat. Noi trebuie să ne gândim şi la scenarii dincolo de teritoriul NATO şi să le discutăm cu partenerii noştri. Pericolul vine nu numai din Rusia, ci şi de la alţi actori statali şi non-statali”, a subliniat Geoană, adăugând că „NATO nu se poate ocupa de protecţia acestora, dar poate contribui, de exemplu prin furnizarea de informaţii”.