Minuni la îndemâna tuturor

Duminică, 30 aprilie, este prăznuit Sfântul Părinte Donat, episcopul Evriei. Povestea sa nu este cunoscută de foarte mulţi creştini, Părintele Donat nefiind la fel de cunoscut ca ceilalţi Sfinţi Apostoli sau Mucenici. Totuşi, învăţătura pe care viaţa sa, povestită pe scurt în sinaxar, ne-o transmite este foarte valoroasă şi ar trebui cunoscută de toţi credincioşii.
Acesta a trăit în zilele lui Teodosie cel Mare, fiind episcop în cetatea Evriei. În acea cetate, se afla un sat în care era o fântână, iar toţi cei care beau apă din ea mureau. Auzind de vestea acestei fântâni, Preasfântul îşi luase clericii şi se duseră să vadă, dar ajunşi acolo, se auzi un tunet şi din fântână ieşi, după cum spune textul sinaxarului, „un balaur purtător de moarte”. Acesta încercă  să împiedice cu coada sa măgarul pe care era călare episcopul, dar Părintele se întoarse la timp şi lovi fiara cu biciul. Cei care au luat parte la minune, s-au grăbit să ardă fiara, dar tot nu au cutezat să guste din apa fântânii. Văzând aceasta, episcopul face o rugăciune şi binecuvântând apa, bea din ea arătând că este bună de băut.
Aceasta nu a fost singura minune pe care Donat a făcut-o. Auzind împăratul Teodosie de minunea sa, îl rugă să îl alunge pe diavolul care nu o lăsa în pace pe fiica sa, promiţându-i jumătate din averea fetei. Episcopul o vindecă, alungând diavolul, dar refuză să ia averea şi cere un mic loc unde să îşi facă o biserică, lucru care i se dă. Altădată, Părintele a înviat un om care murise, dar care nu era lăsat să se îngroape de către cel la care avea datorie. După ce au discutat şi şi-au încheiat socotelile, Donat l-a adormit înapoi pe om, până la a doua venire a Mântuitorului. Tot Presfântul Donat a rezolvat problema secetei cumplite, cerând prin rugăciune o ploaie mare de la Domnul. Văzând că are doar o haină cu care se îmbrăca, împăratul îl chemă să îi dea mai multe haine şi venind el neudat la curte, pe vreme de ploaie grea, i-a făcut pe toţi să se minuneze. Bucurat de cuvintele Părintelui, împăratul îi dăruieşte mult aur pentru zidirea bisericii sale, pe care o termină. S-a mutat la Domnul mai apoi, la bătrâneţe.
Episcopul Donat a înfăptuit foarte multe minuni în timpul vieţii sale pe Pământ şi acesta este lucrul pentru care a fost cunsocut la vremea sa, în cetatea sa. Astăzi, nu mulţi creştini îl cunosc pe el şi învăţătura sa, dar aceasta este foarte importantă. Din viaţa lui Donat învăţăm că trebuie să ne ajutăm aproapele la nevoie cu orice putem, iar la final să nu cerem recompensă mare de la cel ajutat, căci darul celor ce ajută este raiul şi este cel mai măreţ şi valoros dar pe care un om îl poate primi.
Creştinii din ziua de azi nu trebuie să se lupte cu fiare, sau să alunge demoni pentru a fi de ajutor. Pentru un om sărman şi neajutorat poate fi o minune să aibă o masă caldă sau un adăpost sub care să stea. Pentru un om bolnav poate fi o minune să aibă pe cinevă căruia să îi pese şi care să se roage pentru el. Oricine poate face minuni şi nu este greu, iar răsplata sufletului, adică atingerea raiului, va răsplăti orice creştin înmiit pentru milostenia şi bunătatea sa.