Ministrul e gol!

Exact ca-n povestea cu „împăratul gol”, de multe ori parcă ne ia Dumnezeu mințile și nu suntem în stare să vedem nici ceea ce sare în ochi. O veritabilă legendă s-a creat în ultimii ani în jurul Elenei Udrea, pe care până și versatul Ion Iliescu a ajuns să o vadă ca pe un politician tenace și aplicat. Nimeni nu se mai întreabă, atunci când aruncă bani pe proiecte fanteziste, ce back-up are, ce anume a calificat-o pentru o funcție publică de importanța celei pe care o ocupă și în care dispune aproape discreționar de fonduri pe care nu se știe de unde le mai scoate guvernul în aceste vremuri de criză în care e nevoie să taie din lefurile și așa amărâte ale mulților bugetari ca să se poată ieși la capăt cu cheltuielile încă imensului aparat administrativ. Ce a condus Elena Udrea până să fie propulsată de încrederea lui Băsescu în scaunul de ministru al Turismului? Care sunt elementele concrete care au calificat-o? Pe ce s-a bazat încrederea că poate exersa o asemenea funcție? Cine scotocește prin biografie vede limpede că nu l-a condus decât pe Dorin Cocoș și că n-a manageriat alte afaceri decât cea în care a rămas cu datorii imense la BRD. O persoană care nu reușește să facă în bune condițiuni o afacere privată, are acum pe mână miliardele din care construiește telegondele pe munți fără nici o amenajare turistică, bazine de înnot în orașe care n-au resurse să plătească nici paznicul, săli polivalente într-un cartier fără locuri de parcare și așa mai departe. Fiecare bazaconie pe care o aruncă pe piață, cu prețul multelor milioane (de euro) este privită cu seninătate și înghițită pe nemestecate de către o opinie publică ce pare să nu mai aibă nici o responsabilitate. Opoziția se luptă pe viață și pe moarte cu gogorițele pe care le lansează la derută Băsescu, dar nu reacționează în nici un fel când banii Dezvoltării sunt aruncați pe apa Sâmbetei (nu chiar pe apa Sâmbetei, pentru că la cotitură așteaptă clientela de partid, să-i culeagă!). Apropo: ce s-a mai întâmplat cu celebrul proiect marca U.E. de construcție a caselor pentru specialiști la sate, întâmpinat cu atâta entuziasm la începutul mandatului său de ministru? Cu fiecare mostră de incompetență, prestigiul Elenei Udrea crește și nu este de mirare dacă nu va ajunge în scurt timp să-i succeadă unui alt incompetent notoriu, în a cărui biografie pre-guvernamentală nu s-a putut întâlni nimic altceva decât priceperea de a da cu coasa sau de a ciopli trunchiuri de copac.