Curs BNR

1 EUR = 4.9771 RON

1 USD = 4.6535 RON

1 GBP = 5.8883 RON

1 XAU = 353.6146 RON

1 AED = 1.2670 RON

1 AUD = 3.0942 RON

1 BGN = 2.5447 RON

1 BRL = 0.8532 RON

1 CAD = 3.3984 RON

1 CHF = 5.2157 RON

1 CNY = 0.6409 RON

1 CZK = 0.1996 RON

1 DKK = 0.6674 RON

1 EGP = 0.0975 RON

1 HUF = 1.2521 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9294 RON

1 KRW = 0.3348 RON

1 MDL = 0.2596 RON

1 MXN = 0.2541 RON

1 NOK = 0.4414 RON

1 NZD = 2.8500 RON

1 PLN = 1.1489 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0524 RON

1 SEK = 0.4427 RON

1 TRY = 0.1421 RON

1 UAH = 0.1150 RON

1 XDR = 6.1254 RON

1 ZAR = 0.2598 RON

Editia 8206 - 21 iun 22:37

DR. ALINA EPURE:

„Mimarea fericirii la exterior are un impact negativ asupra sănătăţii“

Autor: Andreia IONIŢĂ

Publicat la 29 mai 2024

„Mimarea fericirii la exterior are un impact negativ asupra sănătăţii“

Alina Epure este Doctor în Medicină, cu specializarea în biochimia nutriţiei, terapeută nutriţionistă, Health Coach Practitioner, membră ESPEN (European Society for Clinical Nutrition and Metabolism) şi membră The Nutrition Society. Aceasta a dezvoltat conceptul Nutribalance în România care presupune o nutriţie medicală personalizată. În această lună, Alina Epure a lansat, la Editura Trei, cartea „Secretul longevităţii şi vitalităţii. Medicina stilului de viaţă”, o carte-instrument pentru omul modern aflat în căutarea unei vieţi îndelungate şi de calitate.

- Ce înseamnă biochimia nutriţiei? Când auzim acest termen, mulţi am putea crede că presupune ceva ce nu poate fi pus în aplicare în viaţa noastră de zi cu zi...
- Biochimia nutriţiei ne duce într-o zonă în care nutriţia devine o ştiinţă, şi nu o modă. Uitându-ne la biochimia sângelui nostru, vedem exact ce ni se potriveşte. Astfel, prin biochimie, ajungem în zona medicinei de precizie şi devin mult mai clare nevoile fiecărei persoane în funcţie de această lume interioară pe care noi vrem să o neglijăm, dar nu se poate. Biochimia nutriţiei este caracterizată de aplicabilitate: nutrienţii pot fi aduşi în relaţie cu alimentaţia cu zi de zi pentru a satisface nevoile biochimice ale corpului nostru.

- Se spune că al doilea nostru creier este stomacul. Ne-aţi putea explica de unde această asemănare între cele două organe care, la prima vedere, par atât de diferite?
- Într-adevăr, stomacul este al doilea creier şi se insistă din ce în ce mai mult pe aceste corelaţii şi pe studiile în această direcţie. Microbiomul intestinal ne oferă o imagine grozavă despre tot ce înseamnă lumea noastră bacteriană. Eu lucrez mult pe microbiom şi am văzut adesea că finalizarea unui program personalizat de nutriţie se face cu ajutorul lui pentru că de acolo vedem ce a rămas în materiile fecale, practic ce nu poate corpul nostru să metabolizeze, bacteriile pozitive, negative, flora patogenă (n.r. – bacterii care produc diferite boli), flora saprofită, dacă ai histamine, dacă ai un indice FODMAP (n.r. – „Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols“, trad. – oligozaharide, dizaharide, monozaharide şi polioli fermentabili) mare. Dacă sunt situaţii în care diversitatea bacteriană este foarte mică, ai nevoie de o repopulare cu bacterii. Toate aceste informaţii ne ajută. Flora digestivă este cea care permite sau nu să asimilăm sau să utilizăm suplimente. Cu cât bacteriile pozitive sunt mai active şi mai antrenate în acest proces digestiv, cu atât şi absorbţia este mai eficientă. Când există o activitate lentă din acest punct de vedere sau avem mai multă floră patogenă, nu ştim ce aşteptări să avem. De acolo porneşte practic absorbţia şi de serotonină, vitamine şi nu numai. Avem o stare de bine în funcţie de cât de bine este dotat microbiomul nostru. Acum se pot face analize pentru a vedea exact realitatea bacteriană. Sunt anual descoperite noi bacterii care au o implicare extraordinară asupra sănătăţii noastre din cap până în picioare.

- Deci ne putem influenţa microbiomul prin hrănirea bacteriilor sănătoase şi îl putem reobişnui cu alimente sănătoase.
-  Da. În momentul în care noi aflăm ce ni se potriveşte, ce ar trebui să mâncăm, indiferent de anii de expunere la ceea ce nu ne-a fost potrivit, ne putem da şansa să fim în cea mai bună formă a noastră prin implementarea proceselor necesare. Dacă omul nu face nimic cu informaţia, nu îl ajută. Este important să vedem cum punem în practică rezultatele pe care le primim în urma analizelor.

- Există o corelaţie între ce şi cum mâncăm şi starea noastră de spirit?
- Da, este o legătură bilaterală. În funcţie de ceea ce mâncăm, ne simţim sau nu într-o stare de echilibru emoţional. Când se întâmplă să fii într-o astfel de stare, te simţi plin de energie, de viaţă şi ai o vitalitate pe care o manifeşti la nivel fizic şi cognitiv. Dar pot fi şi situaţii în care dacă alimentaţia este proinflamatoare, tot corpul nostru devine inflamat, astfel că sunt influenţate inclusiv acţiunile, gândurile, comportamentele.

- În ultimul timp se tot vorbeşte despre aşa-zisele „superalimente“. De ce sunt numite aşa? Sunt bune pentru toţi?
- Sunt anumite alimente care au primit acest rol terapeutic extraordinar fiind numite „superalimente“. Însă, avem un context unic al sănătăţii noastre şi ceea ce este superaliment pentru mine, pentru altcineva poate fi distructiv. De exemplu, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre broccoli sau conopidă, dar o persoană care are un context autoimun, mai ales dacă are probleme la nivel de tiroidă, nu are voie să mănânce germeni de broccoli. Pot fi situaţii în care lactatele fermentate sunt recomandate pentru că au mai multe beneficii, mai ales dacă sunt şi de capră. Însă, dacă există o intoleranţă la produse lactate, acel superaliment care ajută în multe cazuri şi are o influenţă directă asupra procesului digestiv – a bacteriilor pe care le utilizăm ulterior în etapele digestive – devine un aliment foarte toxic. De asemenea, şi avocado este un superaliment promovat peste tot, care are un aport semnificativ de grăsimi sănătoase, dar pentru cei care au o incapacitate de a metaboliza histamina devine toxic, iar reacţiile apar imediat în manifestările exterioare.

- Deci trebuie să fim atenţi la produsele noi pe care le introducem în alimentaţie, mai ales în cazul celor care nu există în aria geografică în care locuim.
- Da, dar şi la cele din aria noastră geografică. Corpul nostru nu este un coş de gunoi în care punem de toate şi trebuie să fim atenţi inclusiv la tot ce se promovează cu termenul de „super“ – aliment, vitalitate, energie, longevitate. Ar trebui să facem o investiţie într-un plan de sănătate pentru a şti concret şi corect, pentru a avea un plan coerent pornind de la analizele noastre medicale, nu de la ceea ce se doreşte să fie promovat anul viitor sau ce mai este în trend.

- Cum putem susţine sănătatea creierului prin alimentaţie?
- În primul rând, prin apă. Noi avem în corp 70-75% apă, ceea ce înseamnă că este esenţial să ne hidratăm. Trebuie să o repartizăm pe tot parcursul zilei şi, de regulă, să alegem o apă cu un pH mai mare decât cel sangvin – peste 7,35. Trebuie să bem cu înghiţituri mici, iar iarna este cu atât mai bine să o bem caldă. De asemenea, creierul este ajutat foarte mult de grăsimile sănătoase: avocado, peşte de captură, nuci, caju, migdale, alune de pădure, fistic, nuci braziliene, nuci pecan, nuci de macadamia, seminţe de cânepă, susan, dovleac, uleiurile presate la rece din toate aceste seminţe sau oleaginoase, dar consumate într-un mod sănătos, nu abuziv. În mod normal, ar trebui 10-15 bucăţi din fiecare, nu 100 sau 200 de grame.

- Dincolo de sănătatea creierului, ce altceva contează pentru o viaţă longevivă?
- Longevitatea este impactată de mediul în care trăim şi de cum trăim, nu numai de ceea ce punem în corpul nostru ca suport de energie prin prisma alimentaţiei, care are un impact major asupra longevităţii. De asemenea, este important să vedem că longevitatea este influenţată de tot de înseamnă stil de viaţă: mişcare, somn, sănătate emoţională şi alimentaţie. Emoţii care sunt puse sub preş şi neglijate ne pot scurta telomerii, ceea ce înseamnă că longevitatea este influenţată în mod direct de emoţiile pe care le experimentăm în interior, nu doar de cele pe care le exprimăm. Dacă noi mimăm fericirea şi punem un zâmbet larg pe buze, dar sufletul nostru urlă de tristeţe, disperare, singurătate, stres, atunci nu reuşim decât să ducem la exterior o imagine falsă şi o lipsă de autenticitate. În acelaşi timp, în interiorul nostru, celulele nu au aceleaşi ancore mentale prin care să se mintă şi să se reaşeze în funcţie de ceea ce vrem noi să credem şi minţim la exterior. Astfel că această implicare şi această conectare a interiorului cu exteriorul reprezintă cheia către sănătate, calitate şi durată a vieţii. Mimăm fericirea o perioadă, rămânem în compromisuri sufleteşti, trupeşti, mentale, în situaţii care nu ne aduc o bucurie reală, şi creăm plăcere numai din mâncare ca să compensăm golurile ce apar la nivel emoţional, toate având un impact negativ asupra sănătăţii noastre. Nu este nevoie să fim duri şi să tăiem în carne vie când transmitem ceva care nu ne place, dar cred că putem avea capacitatea de a transmite mult mai autentic nevoile noastre, starea noastră, puterea noastră de a înţelege anumite situaţii, starea de oboseală. Nu este nicio ruşine în a recunoaşte că suntem obosiţi şi avem nevoie de o pauză.

- Să nu ne biciuim singuri...
- Exact. Noi învăţăm foarte mult lecţia eficienţei încă din copilărie, când ni se spune să fim harnici şi oneşti. Aceste crezuri ne rămân amprentate, însă nu suntem educaţi să trăim în viaţa noastră. Trebuie să ne întrebăm: „Care este timpul meu în viaţa mea? Care este timpul meu în timpul meu? Unde sunt eu în viaţa mea?“. Dacă nu mai avem timp să bem apă, să facem un duş relaxant fără să avem ochii pe ceas, să bem un ceai cu calm, să ne plimbăm, să citim o carte, doar funcţionezi, n-ai timp să trăieşti. Toate aceste lucruri pot duce la boli autoimune şi afecţiuni mult mai grave.

+1 -2

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie