Miliardarul evreu care voia să construiască 3.000 de apartamente în Braşov va fi judecat în Elveţia pentru dare de mită

Miliardarul franco-israelian Beny Steinmetz, care a râvnit la aurul din munţii Apuseni, şi doi dintre colaboratorii săi vor fi judecaţi pentru mituirea a funcţionarilor publici străini şi false în acte, infracţiuni care ar fi fost comise în timpul activităţii lor în Guineea, conform acuzaţiilor formulate la tribunalul judiciar din Geneva. Steinmetz şi colaboratorii săi au fost acuzaţi „că au plătit mită” pentru a obţine concesii în vederea exploatarea depozitelor miniere de către compania sa Beny Stein Met Group Resources (BSGR), care avea pe atunci sediul la Geneva. Conform publicaţiei Le Temps, citată de BizBrasov.ro, pentru justiţia de la Geneva, acest proces este emblematic. Într-un caz similar, compania petrolieră Addax Petroleum şi banca HSBC au scăpat de un proces de corupţie plătind 31 de milioane de dolari şi, respectiv, 40 de milioane de dolari. Un aranjament similar ar fi posibil, în temeiul articolului 53 din Codul Penal, fiind motivat în principal de dificultăţile acestui dosar unde sunt implicate mai multe jurisdicţii. Asta nu înseamnă obligatoriu că se va proceda la fel.
Procurorul genevez care se ocupă de acest caz de 6 ani vorbeşte de o mită de 10 milioane de dolari, bani care ar fi tranzitat conturi elveţiene. Dolarii ar fi urmat să asigure bunăvoinţa fostului preşedinte din Guineea, Lansana Conte. În acest dosar s-a constituit parte civilă şi gigantul minier britanic Rio Tinto, concurent din acea vreme a lui Steinmetz. A patra soţie a lui Conta, Mamadie Toure, a admis că ar fi încasat 1,5 din cele 10 milioane. Banii s-ar fi plimbat prin banca elvetiana Julius Baer, mai exact prin subsidiara ei din Insulele Virgine Britanice.
Conform Le Temps, zeci de cereri rogatorii, care au implicat Guineea, Ucraina şi Israel, au fost necesare pentru a urmări tranzacţiile şi pentru a identifica beneficiarii reali ai sumelor mişcate prin conturi.
Nu demult, DNA a cerut arestarea preventivă în lipsă a patru oameni de afaceri israelieni implicaţi în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, în care Remus Truică şi Paul al României au fost inculpaţi şi condamnaţi la patru ani de închisoare şi, respectiv, la trei ani cu suspendare. Aceştia au acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor. Cei patru oameni de afaceri sunt: Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz şi Moshe Agavi. Stenogramele din dosarul retrocedărilor, în care au fost inculpaţi Remus Truică, Andrei Marcovici şi Dan Andronic, au dezvăluit prezenţa în gruparea lui Benjamin „Benny” Steinmetz, om de afaceri foarte interesat de resursele din ţara noastră. Cea mai importantă ţintă a lui Steinmetz, a cărei avere se ridică la 3,5 miliarde de dolari, o reprezintă aurul din Apuseni, în special cel de la Roşia Montană. El, împreună cu oamenii de afaceri americani Seth Klarman şi John Paulson au controlat compania Gabriel Resources, cea care a încercat să dezvolte o mină de aur în România, care implica distrugerea a patru vârfuri de munte. Au fost temeri că acest lucru ar lăsa în urmă un lac de reziduuri toxice, cu apă cu cianură. Confruntat cu manifestaţii ample de stradă, Parlamentul român a decis să nu dea curs acestei investiţii. Gabriel Resources nu s-a lăsat şi a acţionat România în judecată la Curtea de Arbitraj.
Eşecul de la Roşia Montană i-a îndreptat pe Steinmetz,  Klarman şi Paulson spre un alt teren din Patrulaterul Aurier din Apuseni: Băişoara din judeţul Cluj. Într-un document al Gabriel Resources se arăta că firma autohtonă Rom Aur urma să continue activitatea pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Cluj Napoca, condusă de Emil Boc. Actul purta semnătura administratorului Rom Aur, Nicolae Gruia Suciu. Această societate apărea ca având acţionar unic Gabriel Resources BV Nederland. Băişoara este o localitate din nord-estul Munţilor Apuseni, la o distanţă de 50 de km de Cluj Napoca. Mineritul metalifer de aici este cunoscut de sute de ani, potrivit atestărilor documentare.  În localitate a fost constituită o persoană juridică alcătuită dintr-un conglomerat de composesorate şi primării ce deţin terenuri în zonă. Terenul arondat acestei persoane juridice este în mare parte terenul sub care de sute de ani se cunoaşte faptul că există zăcăminte auro-argintifere. Drept dovadă minele vechi de sute de ani din Băişoara şi interesul Gabriel Resources pentru acestea. Agenţia Naţională de Resurse Minerale a eliberat licenţă de concesiune pentru explorarea minereurilor auro-argintifere firmei Rom Aur (pe atunci „Rom Aur” – S.R.L. Roşia Montană, în calitate de concesionar), după ordinul 147/2006 emis de guvernul Tăriceanu.
Steinmetz a fost interesat şi de Loteria Română. În urmă cu mai mulţi reprezentanţii companiei austriece Novomatic au încercat, în secret, să parafeze cu Loteria Română un contract de zeci de milioane de euro privind dotarea cu echipamente de tip videoloterie. Austriecii au fost parteneri de afaceri cu Steinmetz, prin intermediul firmei BSG Investments. Novomatic nu intra direct în afacere ci printr-un interpus: Novotalica. Aceasta avea ca acţionari grupul Novomatic şi o firmă condusă de Tal Silberstein, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când acesta din urmă era premier, şi consultant al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi Remus Truică. De altfel, numele Novotalica era o combinaţie între Tal (Silberstein) şi Novomatic.
De asemenea, în BSG anunţa un proiect rezidenţial cu 900-1.100 locuinţe şi o investiţie de 100 – 120 de milioane de euro în Grozăveşti, Bucureşti. Numai că terenul era un parc şi nu putea interveni pe el. Totodată, Steinmetz, prin prin subsidiara Seven Hills, a anunţat planuri măreţe pentru piaţa imobiliară din România: 500 de milioane de euro în mai multe proiecte rezidenţiale din România. După achiziţia terenului din parcul Grozăveşti, compania şi-a completat portofoliul cu noi terenuri: patru ha. în Pantelimon (1.000 apartamente), 50 de ha. la Săftica (1.000 vile) şi 100 de ha. la Corbeanca (2.500 vile), două terenuri la Ploieşti (250 apartamente) şi unul de 67 ha. la Braşov (3.000 apartamente). Tot ce s-a „obţinut” este un lanţ de executări silite. Datoriile generate de creditele angajate pentru cumpărarea acestor terenuri s-au adunat, iar în 2012 a apărut prima executare silită – terenul de 50 de ha de la Săftica. Compania imbiliară era reprezentată de Moshe Agavi, unul dintre cei patru israelieni căutaţi de DNA.
Cea mai mare parte a averii lui Steinmetz provine din afacerea cu diamante, minerit şi energie. Cel mai valoros activ al omului de afaceri este Steinmetz Diamond Group, care a tăiat şi şlefuit cel mai scump diamant vândut la o licitaţie, cu 83 de milioane de dolari. În 2010, a vândut grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zăcămintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume, scrie cotidianul.ro.