Mii de pelerini azi, la Mănăstirea Sâmbăta, la izvorul sfânt

Creştinii sărbătoresc azi Izvorul Tămăduirii, una dintre marile sărbători creştine. În popor i se mai spune şi Boboteaza mică, dat fiind că în această zi, în biserici, la fântâni sau la izvoare, se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică. Aceasta se bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească. În unele regiuni ale ţării, preoţii fac şi botezarea caselor credincioşilor cu apă sfinţită.
Două locuri sunt zi de mare pelerinaj astăzi. Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, care are ca primă zi de hram Izvorul Tămăduirii. Se spune că pe locul mânăstirii de azi ar fi fost mai întâi un izvor binecuvântat, făcător de minuni. Şi la Mânăstirea Dervent, în judeţul Constanţa, există un astfel de izvor. Se spune că însuşi Sfântul Apostol Andrei ar fi făcut ca el să izvorască, o singură dată în an, apa lui fiind dulce, pură, sfântă.
La Sâmbăta, sărbătoarea adună an de an mii de pelerini din toate colţurile ţării. Cu toţii vin să se roage, să asiste la slujbă şi să ia apă din izvorul din curtea locaşului de cult. Liturghia va fi oficiată de Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza. La ora 9.00 va fi sfinţit izvorul din curtea mănăstirii, iar de la ora 10.00 va începe slujba la altarul de vară.
 Prin Izvorul dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu s-a săvârşit începutul mântuirii noastre. La acest praznic, Maica Domnului este înfăţişată ca izvor de tămăduire sufletească şi trupească. Totul a pornit de la un fapt real, petrecut în urmă cu peste 1.500 de ani, pe vremea împăratului bizantin Leon cel Mare. Se spune că, pe când nu era încă împărat, Leon a întâlnit un orb. Rătăcindu-se împreună prin pădure, orbul însetat l-a rugat să-i dea nişte apă, însă niciun izvor nu era în apropiere. Atunci, Leon a auzit o voce care l-a îndrumat către un loc unde să-şi potolească setea şi să-i redea orbului vederea. Minunea s-a întâmplat, iar de atunci, locul a căpătat renumele de Izvorul Tămăduirii.