Migrau la Braşov pentru un trai mai bun, încă din anii 1.800

Foto: Fotografii din colecţia Muzeului de Etnografie Braşov cu tinere din Transilvania angajate „la oraş” în primii ani ai secolului trecut, una cu o săsoaică din Rotbav şi cealaltă cu două fete surori românce, de 12 şi 14 ani.

În deceniile de sfârşit de secol XIX şi de început de secol XX, o parte din populaţia feminină din Transilvania lua drumul Braşovului, sau al Bucureştiului pentru un trai mai bun. Femei tinere, uneori chiar adolescente, se angajau servitoare în casele braşovenilor sau ale bucureştenilor mai înstăriţi, fiindu-le apreciate, printre altele, hărnicia, corectitudinea, devotamentul şi, în multe cazuri, educaţia.
Dacă în Bucureşti devenise o modă să ai o angajată din Ardeal pentru treburile casnice, în Braşov, aşa cum scrie Sextil Puşcariu în lucrarea „Braşovul de altădată”, „ciucanele” (tinerele din Miercurea Ciuc şi din alte zone ale secuimii) erau la mare căutare. Ciucanele se angajau cu anul, primind în schimb 20 de florini şi o pereche de cizme, ne spune autorul braşovean, care aminteşte şi de examenul pe care trebuiau să-l treacă tinerele secuiene care doreau să devină slujnice în casa bunicii lui. Şi anume, bunica îi punea aspirantei înainte farfuria cu mâncare, iar dacă mânca încet şi proptită în cot, n-o angaja, căci era semn că e leneşă. Pe la finele lui mai sau începutul lui iunie, după cum cădeau Rusaliile, veneau la Braşov mamele ciucanelor să-şi vadă fiicele care slujeau în oraş şi le aduceau covrigi de Ciuc frământaţi cu borviz (apă minerală).
În aceeaşi perioadă, tinere din Transilvania, românce, maghiare şi săsoaice, îşi căutau o soartă mai bună la Bucureşti. Plecate mai ales de la sat şi ajunse în oraşul-capitală, viaţa li se părea femeilor mult mai frumoasă şi cu mai multe oportunităţi. Pe lângă salariu, tinerele primeau găzduire, masă şi haine frumoase, în schimb ele făceau curăţenie, mâncare, spălau rufe şi aveau grijă de copii.
În zilele libere, în plimbările lor prin Bucureşti, nu de puţine ori tinerele se opreau şi la un atelier fotografic. Se înfăţişau în fotografii cât mai frumos îmbrăcate, în haine elegante de oraş şi cu o atitudine încrezătoare.

AFLUX CĂTRE BRAŞOV – UN FENOMEN ÎNCĂ PREZENT
Primăria Braşov arată că şi în prezent avem cifre impresionante în ce priveşte românii care se stabilesc la Braşov. „În ultimul an vedem că există un aflux de cetăţeni români care se mută din alte judeţe sau chiar şi din străinătate în municipiul Braşov. Numai în primul semestru din 2024, 3.000 de persoane – majoritatea din alte judeţe ale României  - şi-au stabilit domiciliul la Braşov. Asta fără a ţine cont de populaţia care se mută în jurul Braşovului sau care nu îşi face toate formele legale, dar, totuşi, locuieşte la Braşov”, declara anul trecut purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.
Pentru întreg anul 2024 era estimat un număr totale de aprox. 6.000 de persoane migrate în municipiul reşedinţă de judeţ şi de aprox. 10.000 de persoane în zona metropolitană Braşov.