Micotoxine pe pâine

Dorința de a mânca sănătos pare imposibil de realizat, după cum arată ultimele cercetări. Fiecare aliment cumpărat din magazin ne pune sănătatea în pericol. Alături de Bulgaria și Serbia, România confirmă existența micotoxinelor în alimentația zilnică. Populația din cele trei state consumă, inconștient, cereale puternic infestate cu ciuperci producătoare de micotoxine, de tip „aflatoxină”. Micotoxinele sunt considerate substanțe naturale, dar sunt denumite și produse secundare de schimb, care apar în timpul dezvoltării ciupercilor parazite la plante, în câmp sau la materialul depozitat și utilizat apoi în hrana oamenilor și animalelor. Ele mai pot fi considerate și metaboliți primari, substanțe toxice atât pentru oameni, cât si pentru animale. Aceste substanțe atacă în special rinichii și ficatul, pe care, încetul cu încetul, le și distrug, deoarece limitele de la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe kilogram corp pe zi (miime de gram sau milionime de gram - n.r.), în funcție de tipul toxinei. Pâinea – aliment infestat Ochratoxina A (OTA) este o toxină produsă de fungi, precum Aspergillus si Penicillium, care se află în natură în diferite surse de cereale, boabe de cafea, fasole și fructe uscate, peste tot în lume. Este o nefrotoxină cu proprietăți carcinogenice, teratogenice, imunotoxice și neurotoxice. În zona balcanică, inclusiv România, a creat și a dezvoltat la oameni diverse tumori de-a lungul traiectului urinar. Inducerea cancerului la oameni de către Ochratoxina A a fost confirmată și de Agenția Internațională de Cercetări asupra Cancerului (IARC). Inducerea cancerului renal a fost obținută la șoareci, la doze foarte mici, ceea ce înseamnă că același mecanism se aplică și în cazul oamenilor. Cea mai mare frecvență de apariție a toxinei s-a întâlnit în pâine, bere, cafea, alune și fructe uscate, macaroane și prăjituri. N-a lipsit însă nici din fructe proaspete, sucuri și vin. „Proiectele în care am fost implicată au ca scop principal această sensibilizare a populației, legată de consumarea unor alimente «intoxicate». Oamenii trebuie să știe ce mănâncă, de ce să se ferească. Aceste micotoxine ar putea fi înlăturate dacă condițiile de păstrare ale cerealelor ar fi mult mai atent respectate”, declară conf. univ. dr. Mihaela Badea, de la Facultatea de Medicină din Brașov. Nefropatia Endemică Balcanică Una dintre bolile pe care ingerarea excesivă de ochratoxină o provoacă este denumită generic Nefropatie Endemică Balcanică (NEB), o boală ce nu iartă. În foarte multe cazuri, persoanele afectate de maladie au ajuns la medic prea târziu, fiind diagnosticate cu forme avansate de cancer, supraviețuirea lor devenind doar o chestiune de timp. NEB este clasificată ca o „afecțiune tubulointestițială cu evoluție progresivă către o etapă finală în care rinichii cedează. În România a fost studiată pentru prima dată în 1961. Studiile arată că dozele de ochratoxină A sau acid penicilinic nu sunt letale dacă sunt administrate separat, dar dacă sunt administrate simultan duc la deces. Microtoxina funcționează prin inhibarea sintezei proteice”, explică asistent univ. Nicușor Bigiu, de la Facultatea de Medicină. În termeni practici, dacă organismul uman primește mai mult decât limita de Ochratoxina A, micotoxinele atacă materialul genetic, făcând posibilă apariția cancerului, și poate determina apariția malformațiilor la nou-născuți. Cei mai afectați sunt bătrânii, copiii, femeile însărcinate și persoanele bolnave. Cercetările efectuate asupra producției animalelor au arătat că ele pot contribui atât la animale, cât și la oameni la reducearea drastică a fertilității și, uneori, împreună cu alți factori, la mumifierea feților și moartea lor înainte de naștere. Micotoxinele nu sunt monitorizate! „Un studiu american arată că micotoxinele sunt de 10.000 de ori mai periculoase decât reziduurile de pesticide. Există mai multe explicații pentru a întări această informație. Spre deosebire de micotoxine, pesticidele sunt extrem de bine monitorizate, mii de laboratoare urmărindu-le efectele de bază, efectele reziduale și bineînțeles efectele metaboliților lor”, afirmă conf. univ. dr. Mihaela Badea, de la Facultatea de Medicină. De asemenea pesticidele sunt mult mai puține, în comparație cu toxinele existente în natură. În afara micotoxinelor, există și alte toxine naturale extrem de periculoase, multe dintre ele fiind încă necunoscute. Ele nu sunt monitorizate decât accidental, ceea ce le face ușor de scăpat în lanțurile alimentare. Micotoxinele au găsit în noile plante selecționate, productive, un mediu extrem de favorabil de dezvoltare, acestea devenind cu atât mai puțin rezistente la ciupercile micro, cu cât sunt mai productive. Încă un motiv pentru care micotoxinele sunt mai periculoase decât pesticidele este reprezentat de faptul că cele din urmă sunt bine selecționate înainte de a fi lansate în producție, iar apoi sunt urmărite pe parcurs dacă devin periculoase. În ceea ce privește infestarea cu micotoxine, aceasta este descoperită întâmplător, devenind un fel de loterie a naturii.