Metro, Lidl şi Kaufland au cei mai productivi angajaţi din retail

Compania germană Metro Cash & Carry, activă pe segmentul angro, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri medie per angajat de aproape 1,5 milioane de lei, cea mai mare din industrie, fiind urmată de cele două reţele surori Lidl (discounter) şi Kaufland (hipermarketuri cu preţuri mici). Toate cele trei companii sunt nemţeşti, urmate fiind de un grup cu acţionariat elveţian (Selgros) şi de unul tot din Germania, cea mai puternică economie de pe Bătrânul Continent, respectiv discounterul Penny Market.
Cifrele confirmă astfel expresia „eficienţă nemţească“ şi arată că modelul de business al retailerilor din această ţară este focusat pe cifre. Datele pentru 2018 arată însă că Metro şi Lidl se distanţează puternic de următorii clasaţi, cu o cifră de afaceri per salariat de până la 65-100% mai mare. De altfel, oficialii discounterului german Lidl au declarat în mai multe rânduri că focusul companiei este pe eficienţă indiferent de domeniu. Mai exact, nemţii sunt atenţi la detalii ce pornesc de la consumul de energie al magazinelor şi merg până la consumul de carburant al maşinilor care alimentează unităţile cu produse noi zi de zi. Astfel, eficienţa angajaţilor este şi ea analizată, acesta fiind modelul grupului în toate pieţele unde este prezent.
De altfel, acest lucru se poate vedea şi din evoluţia acestui indicator în ultimul deceniu. Mai exact, în perioada 2009-2018 cifra de afaceri per angajat a companiei s-a dublat. În 2009 însă firma opera magazinele Plus Discount, pe care Lidl le-a preluat abia în 2011. Apoi nemţii au continuat expansiunea cu magazine deschise de la zero.
În 2009 liderul comerţului local după cifra de afaceri per salariat era tot grupul Metro Cash & Carry, ca şi astăzi. Atunci însă, nemţii erau totodată cel mai mare jucător din comerţul local după cifra de afaceri. Businessul era atunci de 5,8 mld. lei faţă de 5,3 mld. lei în prezent, astăzi ocupând locul 7. Numărul de angajaţi a scăzut însă şi el, chiar mai puternic, de la aproape 5.900, la 3.700, fapt ce a dus la o creştere a eficienţei per salariat cu circa 50%.
Opt din zece jucători din comerţul modern şi-au îmbunătăţit cifra de afaceri per salariat în ultimul deceniu, excepţie făcând Profi (unde cifrele sunt comparabile) şi Cora (-4,4%). În cazul Cora o explicaţie poate fi faptul că retailerul a deschis în ultimii ani hipermarketuri cu venituri mai mici în oraşe secundare precum Drobeta-Turnu Severin sau Bacău, deşi numărul de salariaţi e comparabil cu cel dintr-un magazin de top din Bucureşti.
La polul opus, Mega Image a reuşit să îşi majoreze cifra de afaceri per angajat cu 130% într-un deceniu, de la 250.000 de lei (jumătate din media industriei în 2009), la 590.000 de lei anul trecut, după cu arată calculele ZF pe baza datelor publice. Deşi ca rezultate lanţul belgiano-olandez rămâne sub media industriei şi în 2018, retailerul a reuşit să câştige teren, semn că vânzările au crescut mai repede ca numărul de salariaţi sau că a fost regândită structura organizaţională per fiecare magazin în parte.
Evoluţia acestui indicator poate fi influenţată de o serie de factori, de la numărul de deschideri, la modelul de magazin pe care pariază retailerii şi de la numărul de salariaţi per unitate, la rolul lor.
În ultimii ani există o criză de personal atât la nivel de industrie, cât şi la nivel de economie, lupta pentru oameni fiind tot mai acerbă. Mai mult, în cazul comerţului alimentar fluctuaţia de personal este foarte mare, oamenii plecând atât la competiţie pentru salarii mai mari, cât şi în alte sectoare sau chiar peste graniţă. În acest context, au apărut o serie de schimbări, prima fiind o luptă a majorărilor salariale acordate de comercianţi. O a doua ar fi introducerea conceptului de angajat polivalent. Angajatul polivalent este cel care se ocupă de aranjarea mărfii pe raft, de servirea clienţilor sau de scanarea produselor la case rapide, fără a se specializa pe doar una dintre operaţiuni.
Acel salariat care acceptă să facă orice muncă este necesară în magazin primeşte şi salariu mai mare. Acest concept apare şi în cazul crizei de personal, dar şi în contextul în care retailerii încep să îşi eficientizeze operaţiunile după modelul din afară. Astfel, apar casele de marcat automate sau self service.