Mergem la vot… dublu

Mâine, 25 noiembrie, se vor desfășura primele alegeri în România pentru Parlamentul Europei și referendumul pentru votul uninominal. Cele două exerciții de votare se vor desfășura în aceleași locuri, dar în spații diferite. În județul Brașov sunt organizate 866 de secții de votare, iar pentru cei 515.981 de cetățeni cu drept de vot au fost tipărite 568.870 de buletine de vot. Pentru a evita confuzia între alegerile europarlamentare și referendum, secțiile de votare vor fi delimitate și indicate corespunzător, distincția dintre acestea fiind făcută printr-un panou pe care va scrie RVU - referendum vot uninominal. Toate secțiile de votare se vor deschide la 7.00 și se vor închide la ora 21.00. Votul se exercită în baza cărților de identitate, a buletinelor de identitate, a cărților provizorii de identitate și a pașapoartelor. Atât la alegerile europarlamentare, cât și la referendumul pentru votul uninominal, organizate duminică, se va putea vota pe baza a trei tipuri de liste electorale: permanente, suplimentare și speciale. Alegerile pentru Parlamentul Europei Primele alegeri din România pentru Parlamentul Europei, care se vor desfășura duminică vor trimite ca reprezentanți ai românilor 35 de parlamentari. În această cursă s-au înscris 13 formațiuni politice care și-au depus la BEC liste complete - cu 35 de candidați și 10 supleanți. Din județul Brașov, cei zece candidați pentru PE sunt Titus Corlățean (PSD) – primul pe listă, Mihai David (PSD) – locul 18, Cristian Stănescu (PRM) – locul 5, David Doagoș (PD) – locul 9, Vasile Lăzărescu (PC) – locul 23, Nicolae Vlad Popa (PLD) – locul 3, Vasile Ungureanu (PNL) - locul 21, Attila Kovacs (UDMR) – locul 17, Ioan Vlăscean (PNȚCD) – locul 44 și Dorian Lungu (PNG-CD) – locul 24. La aceste alegeri mai au liste complete Partida Romilor „Pro Europa”, partidul verde, Partidul Alianța Socialistă și există și un candidat independent, în persoana pastorului reformat Ladislau Tokes. Votul Uninominal Tot mâine suntem chemați să votăm la Referendumul promovat de șeful statului pentru un sistem de vot uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Sistemul propus prevede obținerea mandatelor de parlamentar exclusiv de către câștigătorii de colegii uninominale, după modelul alegerii primarilor. Un colegiu este câștigat în primul tur de scrutin de către candidatul care a obținut 50% plus unu din voturi sau în al doilea tur de scrutin (unde se înfruntă primii doi clasați) de cel care obține cele mai multe voturi. La acest sistem nu este prevăzut prag electoral. Ca avantaje putem enumera: partidele sunt obligate să desemneze candidați credibili, personalități locale; crește responsabilitatea aleșilor; dispare candidatul trimis de la centru; posibilitatea unui guvern monocolor. Sunt însă și dezavantaje: reprezentativitate redusă a opțiunilor electoratului; favorizează partidele mari, poate genera bipolarizare; instituie dictatura majorității, elimină vocea minorității; costuri aproape duble ale procesului electiv. Varianta „Băsescu” este utilizată în Europa doar în Franța, cu următoarele deosebiri: se califică în turul doi toți candidații care obțin minimum 12,5%. Dacă în acest tur doi nici un candidat nu obține 50%, se organizează turul trei cu primii doi clasați. Sistemul se mai aplică în Bahrain, Belarus, Republica Centrafricană, Congo (Brazzaville), Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan și Vietnam, cele mai multe dintre aceste țări fiind conduse de dictatori comuniști sau de tip oligarhic-oriental. Un referendum validat înseamnă peste nouă milioane de români la vot Aproximativ 9.150.000 de români (adică 50% +1 din cetățenii cu drept de vot) ar trebui să se prezinte mâine la urne pentru ca referendumul să fie validat. Dintre aceștia, jumătate ar trebui să voteze și „Da” pentru ca varianta de vot uninominal propusă de președinte să fie considerată acceptată de popor. În caz contrar, rămâne în discuție proiectul de vot uninominal pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, contestat acum la Curtea Constituțională. Varianta de rezervă Legea Guvernului prevede că la alegerile pentru Parlament și Consiliile Județene vor fi declarați câștigători ai colegiilor uninominale candidații care obțin cele mai multe voturi într-un singur tur de scrutin, ei devenind automat parlamentari. Cealaltă jumătate a mandatelor se obține prin redistribuire (în funcție de procentul total primit de partide), iar acestea vor reveni de regulă candidaților clasați pe locurile doi și trei din colegii. Pragul electoral este menținut la 5%. Totuși, formațiunile mai mici pot intra în Parlament și dacă câștigă trei colegii pentru Senat sau șase pentru Camera Deputaților. Avantajele acestui sistem ar fi: asigură o reprezentare aproape a tuturor opțiunilor electoratului; nu elimină partidele cu o pondere medie; obligă partidele la o selecție riguroasă a candidaților; acordă mandate diasporei. Ca dezavantaje, enumerăm: guvernare în coaliție; nu elimină controlul liderilor de partid asupra aleșilor; există posibilitatea ca o parte dintre parlamentari să fie aleși pe listă; sistemul de redistribuire ar putea să nu fie înțeles de electorat. Varianta este utilizată în proporție de 100% în landurile germane Bavaria (capitala München) și Baden-Württemberg (Stuttgart), pentru alegerea parlamentelor regionale, iar în celelalte landuri sistemul este asemănător, dar nu identic. De asemenea, un sistem relativ asemănător este utilizat și pentru alegerea Bundestagului (Camera superioară a Parlamentului German - n.r.). Analiștii politici germani susțin că există tendința extinderii sistemului utilizat în Bavaria și Baden-Württemberg la nivelul întregii țări, inclusiv pentru alegerea Bundestagului. Tot un sistem relativ asemănător este utilizat și în Noua Zeelandă, unde redistribuirea prin compensare se utilizează pentru acordarea a unei treimi din mandatele Parlamentului. Iar la ora actuală există în Polonia un curent politic promovat de intelectuali de marcă ce intenționează să propună o amplă dezbatere populară pentru introducerea, în viitorul apropiat, a sistemului uninominal mixt prin compensare.