Mediul de afaceri se opune legii ierarhizării salariului minim

Consiliul Naţional al Înteprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎMMPR) a criticat în termeni duri proiectul de lege care introduce coeficienţi de ierarhizare a salariului minim. Preşedintele CNÎMMPR, Florin Jianu (foto), a arătat, într-o conferinţă de presă că sunt neavenite aceste ierarhizări care vor duce la crearea în piaţă a nu mai puţin de 11 salarii minime pe economie. De asemenea, acesta a subliniat că acest proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului mai este şi neconstituţional deoarece reprezintă o intruziune a Parlamentului în treburile Guvernului.
„Prin această lege se introduc mai multe salarii minime brute pe economie. Aşa cum am spus în repetate rânduri, Consiliul Naţional al IMM-urilor nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii cum ar fi sectoare de activitate sau educaţia pentru salariaţii din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate cu îmbunătăţirea corespunzătoare codului muncii.  De altfel Constituţia României stabileşte existenţa unui singur salariu minim brut pe economie. Practic prin această propunere de lege se vor introduce 11 salarii minime. Având în vedere că stabilirea salariului minim pe economie este un atribut al Guvernului prin hotărâre de guvern, în opinia noastră această lege are şi o măsură neconstituţională pentru că practic intră puterea legislativă peste puterea executivă, cea statută prin lege să stabilească salariul minim pe economie. Deşi, dându-şi seama, iniţiatorii acestei legi au scos sectorul public spunând că se aplică sectorului privat, din textul legii şi din felul în care legea în acest moment nu reiese acest lucru. (...) Noi ne vom adresa şi preşedintelui României, înaintând acest material cu aspectele de neconstituţionalitate", a arătat Florin Jianu.
Reamintim că acest proiect de lege, înregistrat de fostul ministru al Muncii, Marius Budăi,  a fost adoptat tacit de către Senat, urmând ca astăzi să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor care este for decizional.
Practic, prin acestă lege se intenţionează „echilibrarea" sistemului de salarizare între sectorul bugetar şi mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienţi minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, diferenţiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate şi pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.
În prezent, avem mai multe tipuri de salarii minime: valoarea general aplicabilă, de 2.230 de lei, salariul minim brut diferenţiat pentru cei care ocupă funcţii ce necesită studii superioare, dacă au o vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul acelor studii, de 2.350 de lei, precum şi un salariu minim în sectorul construcţiilor, în valoare de 3.000 de lei.
Circa 24% dintre angajaţii din ţara noastră câştigă lunar salariul minim pe economie.

Grila salariului minim
* Coefienţii cu care se înmulţeşte salariul minim brut pe ţară, rezultând astfel salariul minim brut pe fiecare categorie de lucrător:
- muncitor necalificat - coeficient 1;
- muncitor calcificat - coeficient 1,20;
- personal administrativ şi de specialitate încadrat în fucnţii pentru care condiţia de pregătire este şcoală profesională: coeficient 1,20;
- studii liceale: coeficient 1,20;
- şcoală postliceală: coeficient 1,25;
- studii liceale plus calificare: coeficient 1,25;
- şcoală de maiştri: coeficient 1,30;
- studii superioare de scurtă durată: coeficient 1,50;
- studii superioare de lungă durată: coeficient 2,20;
- master: coeficient 2,50;
- doctorat în domeniul activităţii desfăşurate: coeficient 2,80.