Medic braşovean: „Au crescut cazurile de cancer diagnosticate la femeile foarte tinere”

Medicul braşovean Eugeniu Darii, supraspecializat în chirurgia oncologică mamară, vorbeşte despre cum se tratează cancerul de sân în ţările vestice, despre factorii de risc şi mituri legate de această afecţiune.
Cancerul de sân este cel mai des diagnosticat cancer la femei atât la nivel mondial, cât şi în România. Este şi cancerul care a cunoscut cele mai însemnate şi numeroase progrese pe parte de cercetare şi avansare a terapiilor. Mediatizarea lui puternică în ultimii ani a dus la diagnostice mai rapide şi, automat, la şanse mai bune de supravieţuire pentru paciente. Ţara noastră însă nu a urmat această tendinţă internaţională - medicii depistează cazuri extrem de avansate, iar noţiuni precum autopalpare sau control regulat le sunt străine multor românce.

Lipsă de educaţie
„Problema principală în România este că un număr foarte mare -  mult mai mare decât în alte ţări vestice  - de femei cu cancer mamar sunt depistate în stadiu avansat şi foarte avansat. Cred că este o problemă de educaţie medicală pe care o are populaţia. Chiar astăzi am văzut o pacientă de 49 de ani - foarte tânără - care a venit cu un stadiu avansat de tumoră, cuprindea tot sânul, cu necroză, cu distrucţie, deja cu descompunere. Şi nu e prima pe care o văd în stadiul acesta. Am întrebat-o de ce a aşteptat atât până să vină la medic şi nu a ştiut, nu a putut să îmi dea un răspuns clar. În ziua de azi în stadiul 1 şansele de supravieţuire sunt chiar de 95-98%. Am văzut multe paciente în stadiile 3-4. Aici vorbim de 20-56% şanse de supravieţuire”, declară medicul Eugeniu Darii, şeful secţiei de chirurgie a spitalului Onco Card Braşov, supraspecializat în chirurgia oncologică mamară în cadrul unui fellowship la Spitalul Royal Marsden din Londra.

Probleme şi în tabăra medicală
Pe lângă lipsa de educaţie medicală, există şi o problemă în tabăra medicală, sunt de părere medicii din noul val – nu există protocoale bine stabilite în România şi nici suficienţi chirurgi supraspecializaţi, care să fie mereu la curent cu toate noutăţile ce ţin de chirurgia mamară.
„Noi, chirurgii patologiei mamare din ţară suntem nişte pionieri în acest domeniu, mergem la congrese în afară şi aducem de acolo consensusuri pe care le aplicăm apoi şi aici, fiind o ţară europeană, de exemplu ultimul consensus pe cancer mamar a fost cel de la St. Gallen din 2017 pe care începem să îl implementăm aici, la Braşov. Apoi, am observat - atât în Europa, cât şi în America - această supraspecializare a chirurgilor generalişti, din chirurgia generală sunt vreo 7 subdiviziuni (de exemplu: chirurgie colorectală, hepatobiliopancreatică, endocrină, mamară oncologică, chirurgia transplantului, chirurgia tractului digestiv superior (stomac şi esofag), chirurgia de urgenţă) din care poţi alege ca să faci un fellowship şi să dai un examen european. Părerea mea este că şi în România, în viitor, dacă vrei să faci o chirurgie bună trebuie să te supraspecializezi. Nu poţi spune că eşti un chirurg bun dacă operezi de la barbă până la degetul mare de la picior”, adaugă chirurgul Eugeniu Darii.

Comisie, nu medic unic
Doctorii tineri se inspiră foarte mult din experienţele trăite în spitalele din vestul Europei şi încearcă să alinieze procedurile de la noi cu cele care i-au impresionat acolo.
„Mi-a plăcut complexitatea cu care se abordează fiecare caz de cancer mamar, am fost impresionat de numărul specialiştilor implicaţi în tratamentul unei paciente cu cancer de sân, cu toţii reuniţi în comisii oncologice speciale ale căror întâlniri care aveau loc săptămânal – chirurgul, chirurgul plastician, oncologul, expertul în imagistică, radioterapeutul, anatomopatolog, geneticianul, specialistul în planificarea familiei, asistenta dedicată pacientelor cu cancer mamar, breast nurse o numesc ei. Până ajungea pacienta la operaţie venea de vreo 5-6 ori la spital pentru diferite consulturi, discuţii, avea inclusiv un telefon non-stop, o linie directă cu asistenta şi putea suna oricând cu întrebări. Asta încerc să aduc şi în noua secţie de chirurgie a spitalului Onco Card din Braşov pe care am început să o construiesc – discuţia cazului în Comisia Oncologică, colaborarea cu un chirurg plastician, estetician pentru reconstrucţie mamară, broşurile informative, adaptate la România şi care vor fi puse la dispoziţia pacientelor şi conceptul One Stop Clinic – adică diagnosticul, imagistica, puncţia-biopsie cu examenul histopatologic, discuţia cazului în comisia oncologică, chimioterapia, operaţia cu biopsie de ganglion santinelă (conform indicaţiilor bine stabilite), radioterapia – toate în acelaşi loc”.

„Să fii femeie şi să îmbătrâneşti – acest fapt în sine creşte riscul de cancer mamar”
În ceea ce priveşte factorii de risc pentru cancerul mamar, „Să fii femeie şi să îmbătrâneşti – acest fapt în sine creşte riscul de cancer mamar”, este de părere dr. Darii, membru al Societăţii Europene de Chirurgie Oncologică (ESSO). “Apoi, studiile menţionează pe lista factorilor de risc fumatul, lipsa alăptării, prima sarcină după 30 ani, obezitatea, utilizarea contracepţiei hormonale pe o perioadă lungă, tratamentul hormonal de substituţie după menopauză, prima menstruaţie înainte de 12 ani”.

Mitul loviturii
Un mit extrem de des întâlnit în rândul pacientelor este că loviturile la sân duc la cancer. Ce părere are medicul despre această afirmaţie?
„Nu există o legătură directă între o lovitură la sân şi a face cancer. Pur şi simplu, atunci când o femeie se loveşte la sân începe să meargă la controale şi să se examineze mai minuţios şi exact atunci se depistează cancerul. Această atenţie pentru examinarea sânilor, atenţie declanşată de incidentul lovirii duce la descoperirea unor probleme care existau deja. Am avut multe paciente care mi-au spus de când m-am lovit simt la palpare ceva, dar nu traumatismul duce la cancer, ci grija mai mare şi palparea minuţioasă după o lovitură pot fi salvatoare de vieţi – lovindu-se, depistează cancerul”.

De ce apare cancerul
Specialistul în chirurgie oncologică mamară confirmă o tendinţă prezentă şi în statisticile internaţionale - au crescut cazurile de cancer diagnosticate la femeile foarte tinere.
„Am să vă spun şi de ce. Acum - în ultimii 10 ani de când avem telefoane mobile, unde wireless – încă nu ştim ce efecte au asupra organismului, le vom vedea în 10-20 de ani asupra noastră şi asupra copiilor noştri. Acelaşi lucru este şi cu ceea ce mâncăm pentru că în ziua de astăzi nu mai putem spune că ştim ce mâncăm. Toate se resfrâng asupra organismului nostru şi, odată cu creşterea duratei de viaţă, apar mutaţii în codul nostru genetic. Moda de a face copii la vârste înaintate creşte riscul de a transmite mutaţii copiilor - mutaţiile apar odată cu vârsta şi le dăm urmaşilor, şi odată cu ele le dăm şi acelaşi cancer, aceleaşi boli sistemice, malformaţii congenitale”.
Aşadar, a scăzut vârsta pacientelor diagnosticate - cancerul întinereşte, însă, pe de altă parte a crescut şi numărul metodelor de investigaţie, partea de diagnostic a avansat mult în ultimii ani, iar asta poate fi o explicaţie pentru creşterea numărului de cancere în general, nu doar la tineri. Poveştile acestora din urmă îi emoţionează mereu pe medici.
„Cazurile tinere mă impresionează şi pacientele cu copii, mă gândesc mereu cât sunt de curajoase”, mărturiseşte chirurgul Eugeniu Darii.