Max, cel mai iubit urs de la Libearty, a murit

Doliu la Rezervaţia de Urşi Libearty, de la Zărneşti! Max, cel mai iubit urs, a murit, au anunţat reprezentanţii Libearty. Ursul avea aproape 22 de ani şi, înainte de a muri, a fost scos din ţarcul lui şi dus în zona de carantină, la căldură, pe un pat moale din paie. Abia mai putea merge. În carantină a primit tratamente cu anti-inflamatoare şi analgezice puternice, dar tratamentul nu a dat rezultate. Starea lui s-a agravat, iar Max a paralizat complet pe partea din spate, apoi a refuzat să mai mănânce şi să mai bea apă, iar inima lui a încetat să mai bată. „Suferinţa lui, în lumea oamenilor, care n-au ştiut să-i facă decât prea mult rău şi prea puţin bine, a luat astăzi (ieri – n.r.) sfârşit. Max, cel mai frumos urs din Sanctuarul Libearty, sufletul pe care omul l-a chinuit până dincolo de limita înţelegerii, s-a dus în Cer. Constelaţia Urşilor e de astăzi cu mult mai luminoasă, căci Max s-a alăturat Mayei, micuţului Hope şi tuturor blănoşilor pe care, deşi i-am iubit din tot sufletul, nu i-am mai putut ajuta să stea alături de noi”, spun cei de la Rezervaţia de urşi. 

Ani de chin şi suferinţă, până a ajuns la Zărneşti
Ursul a ajuns în Rezervaţia de la Zărneşti în urmă cu aproape 13 ani. Până atunci a locuit în faţa Castelului Peleş din Sinaia, unde era cunoscut de toţi turiştii. „Imaginea ursului imens, aproape negru, grăsun şi prietenos, care îi lăsa pe oameni să îl mângâie şi să îl fotografieze fără a fi închis într-o cuşcă a păcălit mii de oameni. Aproape nimeni n-a vrut să vadă că întreg spectacolul lui Max era, de fapt, un spectacol al cruzimii, al privării de libertate, al dorinţei omului de-a face bani cu orice preţ şi de-a se mândri cu puterea sa absolută asupra unui animal şi, mai ales, asupra unui animal sălbatic”, povestesc reprezentanţii Libearty Zărneşti. Ursului i-au fost înţepaţi ochii cu ace, i s-au pilit colţii ca să nu poată muşca şi era ameţit mereu cu medicamente, obligat să stea în fund pe betoane ore întregi, mai spun cei de la Libearty. În 2007, însă, animalul a primit o nouă şansă la viaţă, după ce a fost adus în Rezervaţia de la Zărneşti. „Îmbolnăvit şi îmbătrânit înainte de vreme, Max a ajuns la Libearty unde a trăit aşa cum a vrut el: în pădure, printre copaci, mirosind în voie florile, jucându-se cu beţe şi ronţăind mere şi morcovi”, mai spun reprezentanţii Rezervaţiei.
„Singurul gând ce ne alină acum, la despărţirea de el, este că pe Max nu îl mai doare nimic, nimeni n-o să îi mai facă nici un rău şi nu va mai fi vreodată chinuit. Rămas-bun Max, nu vom uita niciodată ochii tăi frumoşi care n-au putut să vadă, dar au ştiut să ne arate cel mai frumos suflet si iubire sinceră!”, au mai spus reprezentanţii Rezervaţiei de la Zărneşti.