„Matricea lui Benea” stârneşte controverse

Propunerea de declasare a oraşelor cu mai puţin de 10.000 de locuitori, propusă de europarlamentarul PSD Dragoş Benea, care este şi coordonatorul grupului de lucru din partid care pregăteşte proiectul de reorganizare administrativ teritorială a României, nu este privit cu entuziasm de către unii dintre primari. 
Acesta a propus ca schemă de analiză în ceea ce priveşte declasarea oraşelor sau desfiinţarea comunelor o „matrice a sustenabilităţii”, în care sunt incluse şase criterii, respectiv populaţia şi demografia; sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor şi cheltuielilor proprii ale fiecărei primării, precum şi gradul de colectarea a taxelor şi impozitelor locale); capacitatea administrativă (competenţele administraţiei locale, investiţiile realizate şi fondurile atrase); conectivitatea (distanţa dintre UAT-ul respectiv şi infrastructura de transport, unităţi sanitare sau de pompieri); accesibilitatea (accesul locuitorilor la servicii de bază -număr de şcoli, dispensare, grădiniţe, creşe, medici); serviciile publice locale (alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun). 
Dacă este luat în calcul numărul de locuitori, două dintre oraşele industriale din judeţul nostru, Ghimbav şi Victoria, ar urma să devină comune. Primarii celor două localităţi nu consideră oportună o astfel de măsură şi consideră că ar trebui luată în calcul şi perspectiva de dezvoltare a oraşelor. 

Din oraş bogat în comună bogată? 
Astfel, primarul oraşului Ghimbav, Ionel Fliundra, a declarat că nu există argumente pentru declasarea acestei localităţi. „Conform datelor primite de la Prefectura Braşov, la data de 1 ianuarie 2026, aveam 8.846 de locuitori. Nu sunt luaţi în calcul copiii născuţi la Braşov, dar pentru care nu au fost întocmite acte de identitate pe oraşul Ghimbav. Estimarea noastră este că numărul acestora este de aproximativ 1.000. În plus, avem autorizată construirea a 400 de noi spaţii locative, iar pentru alte 300 se lucrează la un Plan Urbanistic Zonal, ceea ce înseamnă că numărul de locuitori va creşte. De asemenea, fără falsă modestie, spun că Ghimbavul este oraşul cu cel mai mare PIB per cap de locuitor din România. Suntem un oraş cu o economiei puternică. Aeroportul este pe teritoriul Ghimbavului. Avem numeroase unităţi industriale, iar numărul acestora va creşte. Am realizat o serie de investiţii în dezvoltarea infrastructurii şi avem în diverse stadii alte proiecte, de la o policlinică modernă, la un campus şcolar, astfel încât să le oferim ghimbăşenilor cele mai bune condiţii de viaţă. Nu în ultimul rând, oraşul nostru este atractiv pentru cetăţenii din alte zone ale ţării, care aleg să se stabilească la Ghimbav”, a declarat Fliundra. 
Edilul susţine că dacă s-ar lua decizia de declasare a oraşului acum, revenirea la acest statut va fi extrem de dificilă. 

Unirea Ghimbavului cu Braşovul nu este o soluţie 
Totodată, primarul din Ghimbav exclude scenariul unei eventuale uniri administrative a Ghimbavului cu Braşovului. „Numai dacă ne raportăm la modul în care sunt soluţionate documentaţiile de urbanism ajungem la concluzia că o astfel de opţiune este inoportună. La Braşov, pentru un document de urbanism, solicitantul aşteaptă multe luni, în timp ce Primăria Ghimbav le soluţionează în termenul legal de 30 de zile”, a mai spus Fliundra. 

Victoria, centru zonal important 
Declasarea din oraş în comună nu este considerată oportună nici de primarul din Victoria, Camelia Gligor (Bertea). Ea susţine că în acest moment, localitatea pe care o conduce nu respectă unele criterii din „matricea Benea”, însă trebuie luate în calcul şi perspectivele pe termen mediu şi lung. 
„Reorganizarea administrativă este, deocamdată, la stadiul de variante de lucru. Dacă iau în calcul veniturile şi populaţia nu stăm foarte bine. Conform datelor ultimului recensământ, avem 7.400 de locuitori. Pe de altă parte, avem numeroşi locuitori plecaţi în străinătate, care vin să îşi actualizeze actele de identitate. În ceea ce priveşte veniturile proprii, acestea sunt mici, însă în Victoria urmează să se construiască unitatea de producţie Rheinmetall, care va dinamiza foarte mult economia locală”, a declarat Bertea. 
Totodată ea a ţinut să sublinieze că Victoria deţine toată infrastructura specifică unui oraş, de care beneficiază şi locuitorii din comunele învecinate: „Avem spital, avem liceu, care deservesc întreaga zonă. De asemenea, avem evenimente culturale la care participă, la fel, cetăţenii din întreaga zonă”. 

Economii, dar şi mai puţini bani europeni 
Declasarea oraşelor care nu respectă criteriile stabilite în „matricea lui Benea” este privită ca o modalitate de reducere a cheltuielilor. Însă, primarul din Victoria a declarat că există riscul pierderii unor finanţări europene dacă oraşul este transformat în comună. 
„În următorul ciclu bugetar european se va pune accent pe oraşe. Dacă am deveni comună, am putea pierde oportunităţi de finanţare nerambursabilă a proiectelor pe care vrem să le implementăm”, a mai spus reprezentanta Primăriei Victoria. 
Conform datelor Direcţiei de Statistică a Judeţului Braşov, valabile la data de 1 iulie 2025, în judeţul Braşov, pe lângă cele două oraşe, ar trebui să devină comune Rupea (5.716 locuitori) şi Predeal (4.428).