Masacrul de pe „Tranşeea Morţii”, comemorat în Bartolomeu

Braşovul a comemorat joi, 8 octombrie, la Monumentul Eroilor din Bartolomeu, 110 ani de la „Bătălia Braşovului”. Evenimentul a fost organizat de Instituţia Prefectului, Garnizoana Braşov şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Judeţeană „Nicolae Titulescu” Braşov.   
Cu acest prilej, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, a ţinut un scurs discurs în care a amintit că, pe 8 octombrie 1916, în locul în care este amplasat monumentul s-a scris un episod tragic din Primul Război Mondial, în urma căruia a rămas numele de „Tranşeea Morţii”.
„O tranşee în care soldaţi români s-au jertfit în slujba patriei, fiind ucişi într-o luptă inegală. Îi onorăm astăzi, la acest monument, pe eroii care au căzut în Bătălia Braşovului şi ne plecăm cu recunoştinţă în faţa exemplului lor de patriotism şi bravură. Este extrem de important să ne cunoaştem istoria şi să cinstim eroii neamului. Şi în acest sens trebuie să educăm tânăra generaţie, pentru că, aşa cum spunea Nicolae Iorga, un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem nevoie – noi şi cei care vor veni după noi - să ne înţelegem originea, locul nostru în lume şi ceea ce ne individualizează între celelalte popoare, iar acest lucru nu se poate fără să păstrăm şi să transmitem generaţiilor viitoare memoria noastră istorică şi să-i onorăm cum se cuvine pe eroi neamului”, a declarat prefectul.
Prezent la comemorare, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „avem datoria să nu uităm niciodată eroismul ostaşilor noştri şi să le onorăm memoria, transmiţând generaţiilor viitoare povestea curajului lor de nezdruncinat”.
La eveniment a participat şi viceprimarul Braşovului, Lucian Patraşcu, care a declarat că „le aduce un pios omagiu, dar şi pentru a spune că istoria militară a Braşovului trebuie cunoscută, păstrată şi transmisă mai departe. Nu putem schimba istoria. Putem însă să o cunoaştem, să o păstrăm şi să avem grijă ca numele celor care au căzut pentru ţară să nu se piardă odată cu trecerea timpului”.
Tot pentru a marca acest episod din istoria Braşovului, Primăria a anunţat iluminarea literelor „Braşov“ de pe Tâmpa în culorile tricolorului românesc, în 8 octombrie.

„Au fost nişte fraţi de-ai lor, lăsaţi abandonaţi în faţa inamicului”
Masacrul de pe „Tranşeea Morţii” a fost descris de directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene, în emisiunea „Locuri, oameni şi comori" , difuzată sâmbătă, 17 octombrie 2020, de TVR 3.
„Armata germană şi cea austro-ungară au încercuit Braşovul, prin Ţara Bârsei. În faţa intrării dinspre Codlea, pe strada Lungă, era linia de cale ferată. Românii au dispus acolo o companie de soldaţi, din Regimentul 45 Infanterie Vlaşca, sub comanda căpitanului Cristescu (Sava Cristescu, n.r.), iar soldaţii noştri erau apăraţi de calea ferată”, a declarat Pepene.
În cursul nopţii, comandaţii români au decis să lase descoperit flancul, iar Regimentul 45 Infanterie nu a fost anunţat de această decizie.
„Având această informaţie, un comando inamic a intrat printre liniile româneşti, a urcat în turnul gării, unde a amplasat o mitralieră. Se pare că au fost călăuziţi de un braşovean, de un maghiar. Pe partea cealaltă a amplasamentului a fost amplasată o altă mitralieră, tot în spatele romanilor. Dimineaţa, când nu erau toţi soldaţii treji a început măcelul. Au fost mitraliate din spate toate liniile de apărare şi, aşa cum se vede din fotografiile realizate imediat după bătălie, erau foarte mulţi într-o poziţie nefirească poziţiei de luptă. Probabil că au fost ucişi în somn”, a explicat istoricul braşovean.
Practic, a menţionat Pepene, soldaţii români nu au avut timp să tragă un foc de armă:  „Cei care nu au fost ucişi la prima rafală, au încercat să se retragă, însă erau aşteptaţi de membrii comandoului inamic. Trupele inamice aveau posibilitatea de a-i lua prizonieri”.
Vina a aparţinut comandanţilor români, a mai spus istoricul braşovean: „Au lăsat descoperit flancul acestei apărări, iar inamicul pe acolo a pătruns. Nu a trecut printre soldaţii noştri. Au fost nişte fraţi de-ai lor, lăsaţi abandonaţi în faţa inamicului de către cei care s-au retras. De asemenea, au fost discuţii privind modul în care au fost ajutaţi inamicii. A fost identificat cel care a ajutat comandoul să îşi plaseze mitralierele”.

„Cred că a fost şi o acţiune de intimidare a românilor”
Eroii au fost lăsaţi pe terasament câteva zile bune. „Mai avem încă o zi de lupte, când românii în retragere nu şi-au putut recupera camarazii ucişi, iar inamicul nu a avut niciun interes să se ocupe de cadavrele din  «Tranşeea Morţii». După ce Braşovul a fost ocupat de trupele germane şi austro-ungare, au întârziat cu strângerea cadavrelor. Cred că a fost şi o acţiune de intimidare a românilor, un gest de răzbunare, poate şi de propagandă, pentru că în scurt timp au apărut şi cărţi poştale cu tranşeea morţii. Erau cărţi poştale cu românii ucişi şi, culmea, cu cetăţeni pozând lângă soldaţii români măcelăriţi”, a continuat Nicolae Pepene.

Monumentul din Bartolomeu, pregătit de Armata germană pentru eroii săi
Şi monumentul din Bartolomeu, la care au fost depuse coroanele are o poveste interesantă, a mai dezvăluit Nicolae Pepene.
„Monumentul a fost pregătit de Armata germană pentru eroii săi, însă nu au mai apucat să îl aşeze. S-a aflat despre acest monument, pe care a fost pusă stema regatului, a României unite şi a inscripţionat cuvintele reginei Maria, dedicate eroilor: «Nu trebuie să ne plângem eroii, ci să-i cinstim prin fapte de preamărire»”, a precizat directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.  
Monumentul a fost dezvelit în 7 iulie 1921, în cadrul unui eveniment la care a participat  întreaga familie regală. Tot în zona exista şi un cimitir, în care au fost îngropaţi eroii români. În anii 1970, pentru a face loc Străzii Stadionului, osemintele au fost scoase şi mutate în Cimitirului Şprenghi.