Mărţişorul: Tradiţii pentru frumuseţe şi sănătate

Foto: Semnificaţia comună a albului este puterea masculină, longevitatea, în timp ce roşul reprezintă spiritul feminin, fertilitatea.

Mâine, 1 martie, în România este marcată sărbătoarea Mărţişorului, cel mai cunoscut simbol al primăverii. Confor unor opinii, acesta este un simbol exclusiv românesc şi nu mai există şi la alte popoare, iar alţii consideră că mărţişorul este un obicei tradiţional românesc şi că unele popoare vecine l-au adoptat, datorită frumuseţii tradiţiei.
Acum, la români şi în Republica Moldova există mărţişorul, la bulgari Martenitsa – şnururi sau ciucuri împletiţi, alb-roşii, care simbolizează iubire, sănătate şi fertilitate, în Albania există lidhka – însă aici simbolul este purtat doar de copii – la fel ca în Macedonia – şi doar după 14 martie, până la apariţia primelor rândunele, apoi este agăţat de un copac pentru a alunga sipirtele rele.

Un ban vechi din argint era considerat un mărţişor norocos
Nu se cunoaşte originea mărţişorului, dar se crede că a fost moştenit de la romani care, la data de 1 Martie, când sărbătoreau începutul unui An Nou, le dăruiau copiilor şi fetelor bănuţi de argint. Bănuţii găuriţi se purtau la gât sau la mână drept talismane pentru noroc şi sănătate, pentru belşug şi frumuseţe.
Şi strămoşii noştri daci obişnuiau să poarte la început de martie bănuţi de argint. Copiii şi tinerii îi purtau legaţi cu şnur la mână, să fie protejaţi de boli şi rele.
Aşa cum argintul este „curat şi luminat” – cum spune deochiul, aşa trebuiau să rămână şi copiii, sănătoşi, voioşi, feriţi de boli şi dureri.
Bănuţul de argint a devenit cu timpul mărţişor, simbolul lunii martie şi al primăverii. El a luat diferite forme, de la flori, fluturi, rândunele, ghiocei, trifoi, potcoave sau stele, până la bijuterii sofisticate. Şi în zilele noastre, mărţişoarele din argint sau cele din aur sunt cele mai preţuite şi se dăruiesc doamnelor şi domnişoarelor pentru a le demonstra afecţiunea şi preţuirea.

La gât sau la mână, cel puţin 2 săptămâni
Mărţişoarele se poartă în piept, la gât sau la mână cel puţin 2 săptămâni în luna martie sau toată luna, până când întâlnim un pom bogat înflorit în care putem lega şnurul alb şi roşu din mătase.
Dacă pomul înfloreşte şi rodeşte harnic peste vară, atunci şi noi vom fi sănătoşi şi viguroşi tot anul.

Simbol al frumuseţii feminine
Înţelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărţişoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.
Mărţişoarele simbolizează delicateţea sufletului feminin şi frumuseţea. Iar în vremurile vechi existau tradiţii de Mărţişor conform căreia tinerele fete trebuiau să adune zăpada curată din dimineaţa zilei de 1 Martie şi să se spele cu ea pe obraji pentru a rămâne toată viaţa lor frumoase şi atrăgătoare.
Alte tradiţii de Mărţişor spun că fetele trebuie să poarte şnurul alb-roşu până când înfloresc cireşii şi apoi să îl agaţe în pom. Precum este de frumoasă floarea de cireş, albă şi delicată, aşa de frumoase rămâneau şi fetele tot anul, până la primăvara viitoare când primeau un nou mărţişor.

Obiceiuri în funcţie de regiuni
Spre exemplu, în Ardeal, mărţişoarele sunt agăţate la uşi, ferestre, sau chiar coarnele animalelor domestice, porivit credinţei că astfel sunt alungate duhurile rele.
În zona Oradei există credinţa că oamenii devin mai sănătoşi şi mai frumoşi dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi.
Dobrogenii obişnuiesc să poarte mărţişoarele până la sosirea cocorilor, apoi le aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”, iar în Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite şi pentru măritiş.
În zona Moldovei, ca şi dincolo de Prut, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieţii să fie cei care oferă mărţişoare.

RECORDURI
Cel mai vechi mărţişor din România datează, se pare, din anul 1879 şi are forma unei inimi din argint, iar un altul, realizat în anul 1898, are forma unei rândunele aflate în zbor, ambele aflându-se în posesia unui colecţionar din Bucureşti.
Cel mai lung mărţişor din lume este lung de aproape 17 kilometri, şi a fost realizat de locuitorii din Vidin, Bulgaria, acest record fiind omologat ca atare de Cartea Recordurilor în anul 2015.

 
URMEAZĂ BABELE ŞI MOŞII
Tot în ziua de 1 martie există la noi şi tradiţia „babelor”: fiecare persoană îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic. Conform tradiţiei, aşa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi şi doamnele şi domnişoarele: liniştite şi frumoase, sau supărate şi urâte.
Nu în ultimul rând, să spunem că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, În zi de sărbătoare a Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia, zi denumită popular numită Moşi, Mucenici, 40 de Sfinţi, există în unele zone ale ţării tradiţia de a bea 40 de pahare de vin.