Mărţişoarele împâslite ale Electrei îşi fac loc pe tarabe

De la jurnalism la hand-made cu lână nu e o cale foarte lungă. O dovedeşte Electra Ghiza, editor Pro Tv Braşov, care se prezintă braşovenilor şi în calitate de meşteşugar la Târgul Mărţişoarelor, în Piaţa Sfatului. În acest an, printre creaţiile s-au strecurat şi micuţe mărţişoare din lână împâslită. Vulpiţe, pisicuţe, oiţe, bufniţe, flori în culori vii sub formă de broşe sau padante, îşi aşteaptă clienţii, care vor primi bonus şi povestea facerii lor. „Confecţionatul mărţişoarelor este o tradiţie pe care am preluat-o din familia soţului meu. Pe vremuri, soacra mea, Luly Ghiza, a fost membră a Fondului Plastic şi ani în şir a făcut mărtişoare din resturi textile, mărgele, lână, toate lucrate manual, cu acul şi aţa. Încă mai lucrează şi acum, iar la stand avem şi mărţişoare de-ale ei”, povesteşte Electra Ghiza.
Însă, creatoarea nu a fost chiar o novice în ce înseamnă partea de hand-made. Lâna o cunoaşte din copilărie şi hobby-ul ei, după cum mărturiseşte, este împâslitul acesteia - un procedeu prin care lâna netoarsă se transformă în pâslă (fetru – felt). Cea mai cunoscută şi răspândită tehnică este aceea a împâslirii umede (wetfelting), folosind apă fierbinte şi săpun. O tehnică rară la noi, dar foarte apreciată în străinătate, este împâslirea cu acul (needlefelting). Acest procedeu permite modelarea lânii în forme tridimensionale, practic se poate face sculptură în lână, a explicat aceasta. Acul de împâslit este unul special, cu vârful striat care, prin înţepături succesive, „încurcă” fibrele şi le întăreşte în acest fel. „Prima oară am asistat la o demonstraţie de împâslire la «Zilele Sfântu Gheorghe», acum mulţi ani. Apoi am văzut împâslire şi la Viscri (femeile de acolo fac papuci şi traiste). Când m-am apucat eu, singurul îndrumător mi-a fost YouTube-ul. Am urmărit tutoriale şi am pus mâna... Mi-a ieşit. Şi nici nu e greu, sincer”, povesteşte Electra Ghiza. La început, creaţiile sale însemnau diverse obiecte de vestimentaţie, pe care le face şi acum. Dar a vrut mai mult. „A fost o provocare să împâslesc cu acul pe suprafeţe cât mai mici. Aşa mi-a venit ideea să fac mărtişoare, broşe, pandante, etc. Cu «Peisajele cu maci» mi-am atins nivelul maxim de până acum. Am reuşit să fac mici «picturi» din lână”, a mai spus creatoarea.

Vremea gablonţurilor ieftine pe post de mărţişoare s-a dus
Electra Ghiza spune că braşovenii au fost atraşi de creaţiile sale în miniatură, lucrate manual, din materiale naturale (lână, piele, bumbac, in, sfoară, sac). Face doar ce îi place şi cum îi place, iar cumpărătorii au ocazia să asculte şi cum sunt create. „Nu mi-e teamă că ar putea cineva să îmi fure patentul. Dimpotrivă, îi îndemn, pe cei care vor, să înceapă. Concurenţa te menţine creativ! La târgurile de vară, când e vreme bună, fac demonstraţii practice. Oamenii sunt foarte încântaţi să vadă pe viu ce înseamnă felting, mai ales că pe la noi nu prea s-a auzit de asta până acum”, susţine jurnalista.
„Târgul ăsta mi-a revelat un lucru important: oamenii se întorc la mărţişorul tradiţional - «nimicul» cu şnur prins în piept. Oamenii s-au săturat de tonele de table şi plastice vândute pe post de «handmade». Sunt sigură că azi, o crăcuţă de măr cu un şnur roş-alb s-ar vinde mai bine decât o broşă placată, chipurile, cu aur şi bătută cu pietre”, a încheiat Electra Ghiza. Cine doreşte să vadă creaţiile jurnalistei meşteşugar pot intra pe pagina de Facebook/Creatiile Electrei.