Martirul de sub Tâmpa – Liviu Cornel Babeș

Azi se împlinesc 24 de ani de când brașoveanul și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în semn de protest față de regimul comunist Anul acesta, în ziua de sâmbătă, 2 martie, se vor comemora 24 de ani de la sacrificiul lui Liviu Cornel Babeș, brașoveanul care, în primăvara anului 1989, în semn de protest față de dictatura comunistă din România, și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiană Brașov. Înainte de a se autoincendia a scris pe o bucată galbenă de carton, un text cutremurător: „Stop murder! Auschwitz = Brașov” („Opriți crimele! Auschwitz = Brașov”). Pe 2 martie 1990, Piața Sfatului din Brașov s-a umplut de oameni în a căror memorie „ardea” istoria comunistă, recent încheiată, după revoluție. Manifestația comemorativă, cu prilejul împliniri unui an de când „Martirul” Liviu Cornel Babeș a aprins torta Revoluției, a fost organizată atunci de S.I. „Mișcarea 15 Noiembrie”, Mircea Sevaciuc (președinte), Iosif Gheorghe, Vasile Gogea, Anghel Vasile, Alexandru Popescu, Costică Bahnareanu, Gavrilă Filichi, Ghe. Zaharia etc. 18 ani mai târziu, pe 2 martie 2008, a apărut și o carte în memoria celui care a strigat pentru prima dată „Jos Comunismul”, în România. Volumul, intitulat „Martirul”, a avut parte de nume mari la lansare, la Galeria Kron-Art, Cornelia Buzincu, Claudiu Iordache, Etelca Babeș, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Emil Hurezeanu, C.T. Popescu, Mircea Sevaciuc, Viorel Domenico, Mircea Brenciu, Iulian Cătălui, Gabriel Stan. „Este o ocazie emoționantă pentru mine să fiu astăzi invitatul dumneavoastră aici. Este un prilej să prezint nu un ultim omagiu, ci un prim omagiu, doamnei Babeș și fiicei lui Liviu Babeș. Aș dori să spun că și în noiembrie 1987 și în martie 1989, întâmplarea a făcut să fiu primul care, în limba română, într-un loc străin, la microfonul „Europei Libere”, să vorbesc despre ce s-a întâmplat în acest oraș liber și eroic, despre demonstrația anticomunistă din noiembrie 1987 și la puțin timp după aceea am aflat despre sacrificiul lui Liviu Babeș pe o pârtie din Poiană Brașov”, a spus cu această ocazie Emil Hurezeanu. „Vreau să spun că exemplul lui Liviu Babeș este în sine o coloană morală a comunității românești. Paul Valery spunea că Europa se termină acolo unde există ultima biserică gotică. La Brașov… De aici, pentru noi, înseamnă a deveni european, ca să nu mai vorbim de vienez sau hamburghez. Bineînțeles că nu întâmplător, în noiembrie 1987, mii de oameni au protestat aici cu mult curaj, și deloc întâmplător, un artist cu spirit liber a ales sacrificiul tot aici, la Brașov. Dau dreptate celor care au vorbit înainte, eu știu ce înseamnă Brașovul, este un loc care de sute de ani și-a cultivat libertățile, meșteșugurile, curajul întreprinderii și curajul terminării trebii”. „Mă bucur că am ajuns, în sfârșit, să vorbim despre un erou-martir, un simbol al românilor la nivelul cehului Jan Palach, în condiții civilizate. Liviu Babeș, așa cum știm cu toții sau ar trebui să știm cu toții, s-a sacrificat pentru demnitatea de a fi român, pentru demnitatea de a fi liber. El va aparține, indiferent dacă vrem sau nu vrem, tuturor românilor, nu va reuși nimeni să-l scoată din istorie. Va veni o vreme în care va fi, într-adevăr, respectat și pus la locul pe care-l merită. Faptul că nu s-a întâmplat acest lucru mai devreme aparține prostiei și răutății noastre tradiționale…”, a spus și Gabriel Stan „Cred că spiritul lui Liviu Babeș este un spirit brașovean prin excelență. El a împrumutat ceva din spiritul acestui oraș liber, liber și în istorie, în care, indiferent de stăpânirea vremelnică, Brașovul și-a arătat întotdeauna libertatea de acțiune, libertatea pentru cultură, libertatea în arte, în comerț și așa mai departe. Libertatea asumată de către noi este o libertate pe care am împrumutat-o din istorie. Liviu Babeș este un precursor a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în Brașov. El, fiind acea torță vie a Revoluției Române, face, în mod tragic, legătura între ceea ce s-a întâmplat în 15 noiembrie 1987 și decembrie 1989”, spunea și Bela Hunter, ziarist. Mircea Brenciu, autorul cărții „Martirul”, a conchis: „Vă mulțumesc pentru tot ce ați spus aici despre Liviu Babeș și despre cartea dedicată acestui erou-martir. Eu cred că această carte este doar un început și că, în anii ce vor urma, i se vor adăuga alte și alte contribuții, menite să pună în adevărata lumină personalitatea creatorului Liviu Babeș și sacrificiul eroului Liviu Babeș. Vă mulțumesc!” În Poiana Brașov, nu departe de locul sacrificiului său, a fost ridicat, în 2007 din inițiativa și cu sprijinul financiar al IRRD – un monument, pe care a fost fixată o placă memorială cu chipul eroului. Efigia a fost realizată de artistul plastic brașovean George Jipa și a fost instalată în curtea bisericii ortodoxe din Poiană Brașov, unde mii de turiști vin să se roage. „Liviu Cornel Babeș a fost băgat în mormânt de securitate și de comuniști. După revolta noastră din 15 noiembrie 1987, și represiunile care au urmat Liviu nu a mai avut odihnă. A trimis o scrisoare la Europa Liberă prin care solicita un trai mai bun românilor. Un prieten comun G.M. dezvăluia acum câțiva ani: «De atunci, nu a mai avut zile bune. Îi era frică să meargă pe stradă. Într-o zi mi-a zis la serviciu: Ăștia vor să pună mâna pe mine, dar nu o să reușească, pentru că o să îmi dau foc de viu»”, a spus Mircea Sevaciuc. (Sursa: Grupul’87 Adevăr Dreptate și Demnitate, Mircea Sevaciuc&Werner Sommeraurer, newsbv.ro) Securitatea a confiscat caietele Cazul Babeș a fost instrumentat discret de Securitate. Imediat după înmormântare, un securist a scotocit camera de lucru a maistrului, în prezența soției. „Au venit la mine, la serviciu, de la Securitate, își amintește Etelka Babeș. Am plecat cu ei acasă. Au fost omenoși, mai ales unul dintre ei, un tânăr. Mi-a zis că vrea să se uite prin sertare. M-au întrebat dacă avea caiete, ei știau că e pictor amator. Voiau să afle dacă am păstrat caietele cu schițe”. Prin Legea 93/1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat Erou – Martir. Brasovul l-a numit cetățean de onoare post-mortem, iar strada pe care a locuit poartă, astăzi, numele martirului. Azi, ceremonie religioasă pe Pârtia Bradul Reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 îi cinstesc memoria și în acest an, pe 2 martie, când de la ora 11.00, se va organiza o ceremonie religioasă pe locul unde Liviu Cornel Babeș și-a dat foc, pe Pârtia Bradul. „Încercăm să aducem aminte că în urmă cu 24 de ani s-a întâmplat la Brașov un eveniment care a zguduit întreaga Europă și a pus Brașovul și România pe harta luptei anticomuniste încă o dată, după 15 noiembrie 1987. Ne bucurăm că putem să ne aducem aminte de el. Suntem foarte triști pentru faptul că nici anul trecut nu am putut să găsim modalitatea de a-i ridica acel monument lui Liviu Cornel Babeș, care să ne aducă aminte de gestul său”, a declarat Florin Postolachi, președinte Asociația 15 Noiembrie 1987. Conducerea Asociației speră să găsească o posibilitate pentru a ridica un monument în cinstea lui Liviu Babeș. Mai mult, șefii asociației se gândesc să organizeze diferite acțiuni în școli prin care să le explice elevilor cine a fost brașoveanul Liviu Cornel Babeș. Nimic din comportamentul lui Liviu Cornel Babeș nu anunța tragicul deznodământ „Acasă, nimic din comportamentul lui Liviu Cornel Babeș nu anunța tragicul deznodământ. Până și dimineața acelei zile de 2 martie 1989 a fost una obișnuită, în familie. Dis-de-dimineață, Liviu Cornel Babeș a luat micul dejun cu soția și a plecat la fabrică. Pentru după-amiază, soții programaseră și o vizită de familie. La ora 9, maistrul Babeș s-a învoit de la muncă. Dar ce a urmat a zguduit orașul Brașov” Etelka Babeș, Soția lui Liviu Cornel Babeș