Marţea neagră pentru Roxana Mînzatu

Unul dintre politicienii cu imaginea cea mai bună din Braşov, Roxana Mînzatu a „plătit” notorietatea pe care i-a adus-o numirea în funcţia de comisar european din partea României cu un scandal de tip „spălat rufe în public”.
Marţi, 5 noiembrie, exact în ziua în care toată atenţia era îndreptată asupra ei, urmând a fi audiată în Parlamentul României, publicaţia online Snoop.ro a publicat în material despre presupuse ilegalităţi produse de aceasta în momentul în care şi-a extins locuinţa de pe strada Lungă din Braşov. S-a aruncat o umbră de îndoială şi asupra modalităţii de achiziţie.

Ce i se impută: casă de RIAL în zonă istorică, extinsă fără autorizaţie
Conform publicaţiei amintite, viitoarea vicepreşedintă a Comisiei Europene a cumpărat de RIAL SRL (societatea comercială aflată în subordinea Consiliului Local Braşov, care administrează fondul locativ al municipiului) o casă pentru suma de 17.000 de euro, în anul 2009, cu exact o lună înainte de a fi numită subprefect al Braşovului. În primă fază a fost plătit un avans de 24.000 de lei, apoi, pentru respectiva casă, a fost plătită o rată de 400 de lei pe lună, timp de 10 ani.  
În momentul achiziţionării, locuinţa avea 56 de metri pătraţi, iar după câţiva ani aceasta a fost extinsă până la 131 de metri pătraţi – ilegal, fără autorizaţie de construire şi fără avizele obligatorii pentro o zonă de protecţie istorică.
Potrivit jurnaliştilor de la Snoop.ro, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Braşov a precizat că „în perioada 2009 – 2014 nu a fost emis niciun aviz sau alt document al Ministerului Culturii sau al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov, care să aprobe extinderea imobilului de pe strada Lungă, monument istoric din grupa valorică B (de importanţă locală, n.r.)”.

Cum a răspuns iniţial acuzaţiilor
De cealaltă parte, Roxana Mînzatu a declarat pentru publicaţia amintită că, în respectiva casă, familia ei a locuit în chirie din anul 1974, iar după anul 1990 tatăl ei a făcut numeroase demersuri pentru a o cumpăra. „A încercat şi în 1997, şi în 1998, dar nu a reuşit. Eu m-am căsătorit în anul 2006, iar soţul meu a preluat dosarul. Acum, în această casă locuim trei persoane: eu, soţul meu şi mama mea”, a spus Mînzatu.
Cât despre legalitatea extinderii, explicaţia dată a fost: „soţul s-a ocupat de toate documentele. A fost vorba de o modernizare/extindere. Suprafaţa a fost dublată, de la 56 de metri pătraţi la 131 de metri pătraţi, nu de la 500 de metri pătraţi la 1.000 de metri pătraţi. Este scoasă de la monumente istorice. Extinderea s-a făcut în 2010 – 2011. Nu am beneficiat de niciun tratament preferenţial, nici când s-a făcut achiziţia, nici când au fost făcute lucrările”.

Ca ea, şi alte milioane
Intenţionat sau nu, în ancheta Snoops nu se menţionează că speţa cumpărării poate fi una imputabilă la milioane de români: şi-au cumpărat la preţuri foarte mici casa repartizată pe vremea comunismului (apartamente în bloc nou construit sau, în speţa Braşovului, şi case RIAL neretrocedate).
 
Şedinţă cu scântei şi în Parlament. Liberalii au părăsit sala
După scandalul mediatic de dimineaţă, parlamentarii din comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, pe teme de politică externă şi afaceri europene, au audiat-o pe Roxana Mînzatu (PSD), propusă pentru funcţia de comisar european din partea României. Şedinţa a fost, însă, una cu scântei, pentru că liderul Grupului PNL din Camera Deputaţilor, braşoveanul Gabriel Andronache, a anunţat că liberalii părăsesc sala.
„Deoarece PNL nu a fost consultat în procedura de desemnare din partea Guvernului a persoanei pentru funcţia de membru al Comisiei Europene, grupurile parlamentare ale PNL nu vor participa la această audiere. Noi ne vom retrage”, a declarat Andronache, citat de Agerpres.    
Pe de altă parte, liderul grupului senatorilor, Daniel Fenechiu, a ţinut să precizeze că decizia de a părăsi şedinţa nu are legătură cu Roxana Mînzatu, ci cu procedura prin care aceasta a fost propusă pentru funcţia de comisar european.
„În momentul când s-a pus problema desemnării comisarului european, preşedintele Ciucă l-a rugat pe Marcel Ciolacu să aibă loc discuţii în interiorul coaliţiei şi persoana desemnată să fie agreată de cele două partide. Domnul Ciolacu s-a prevalat de faptul că domnia sa este prim-ministru şi este cel care face nominalizarea şi a desemnat-o pe doamna Mînzatu. Retragerea noastră nu are nicio legătură cu persoana doamnei Mînzatu, are legătură cu procedura utilizată”, a argumentat Fenechiu.

După audieri, i s-au cerut explicaţii directe referitoare la casa din Braşov
După audieri, Roxana Mînzatu a fost rugată de jurnalişti să ofere clarificări despre investigaţia realizată de publicaţia Snoop.ro.
Ea a precizat că, iniţial, această casă de 60 mp era improprie locuirii, fiind „o fostă şură pentru animale”, iar tatăl ei a făcut numeroase demersuri pentru a o cumpăra şi a putea face reparaţiile necesare.
„Mama a fost femeie de serviciu, tata - şofer, în această familie m-am născut, în această casă m-am născut, aici trăiesc în continuare”, a declarat ea, adăugând că soţul ei a preluat toate demersurile pentru cumpărarea casei, după ce s-au căsătorit în 2006.
Mînzatu a declarat că locuinţa a fost scoasă de la monumente istorice prin procedură legală, deoarece este un corp de clădire 3, „aflat în fundul unei curţi colective”. Ea susţine că la adresa la care locuieşte sunt trei corpuri de clădire, dar anexele nu sunt monumente istorice, ci doar casa de la stradă.
Pe de altă parte, potrivit jurnaliştilor prezenţi la sesiunea de declaraţii de după audieri, Mînzatu a evitat să spună dacă există autorizaţie de construire - subliniind că soţul ştie aceste detalii, dar şi că este o coincidenţă faptul că a cumpărat imobilul chiar înainte de a deveni subprefect (în anul 2009).
În discuţia cu jurnaliştii a intervenit şi senatorul Titus Corlăţean (PSD), care i-a mulţumit Roxanei Mînzatu „pentru transparenţă” şi le-a cerut jurnaliştilor „să nu ducem în derizoriu această discuţie”.

Confirmată cu 35 de voturi „pentru” şi 6 „împotrivă. Ce planuri are Roxana Mînzatu în CE
După audierile în comisiile din Parlament, care au fost cu „uşile închise”, accesul presei nefiind permis, Roxana Mânzatu a declarat că după ce îşi va prelua mandatul în Comisia Europeană va lucra „cu prioritate pe regulamentul care vizează asigurările sociale pentru lucrătorii care au stagii de cotizare în mai multe state membre şi vor să-şi repatrieze pensia, după ce au muncit în mai multe state membre sau vor să-şi primească cu uşurinţă diferitele tipuri de prestaţii şi de indemnizaţii în cazuri de boală şi aşa mai departe”, a completat Mînzatu, arătând că este vorba de Regulamentul 883, care va fi foarte important pentru diaspora română”.
Pe zona de educaţie şi antisărăcie ea a menţionat că va gestiona Fondul Social European Plus, 145 de miliarde de euro. „Cu aceşti bani susţinem şi în prezent tot ceea ce înseamnă combaterea abandonului şcolar, proiecte care asigură acces la masă caldă în unele şcoli din România, trusoul pentru nou născuţi rechizite, cardul de 500 de lei pe an, pentru rechizite pentru copii aflaţi în vulnerabilitate, stagii de practică pentru elevi şi studenţi, crearea de întreprinderi sociale, start-up nation. Toate se bazează pe un program de finanţare pe care eu îl gestionez direct”, a spus Roxana Mînzatu.
Comisiile parlamentare pentru politică externă şi afaceri europene au dat un aviz favorabil, marţi, cu 35 de voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”, acordând încrederea Parlamentului, pentru Roxana Mînzatu.
Ea urmează să fie audiată în Parlamentul European în 12 noiembrie.

„În realitate, mandatul lui Mînzatu este slab”  
Publicaţia Politico, specializată pe teme europene, a făcut o scurtă caracterizare a portofoliului alocat Roxanei Mînzatu de Ursula von der Leyen şi observaţiile nu sunt neapărat pozitive.
Von der Leyen a părut să recompenseze România pentru că a renunţat la candidatul său de sex masculin, oferindu-i Roxanei Mînzatu, fostă ministră a fondurilor europene şi deputată europeană la primul mandat, titlul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţe şi pregătire, scrie Politico.
Titlul conţine o mulţime de cuvinte la modă pentru socialişti, dar, în realitate, mandatul lui Mînzatu este slab (moale), mai observă Politico, care subliniază că singurul comisar care îi raportează exclusiv lui Mînzatu este Glenn Micallef din Malta.
Portofoliul lui Micallef, în treacăt fie spus, „echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport” este în esenţă o pedeapsă pentru Valletta pentru refuzul de a desemna un candidat cu mai multă experienţă, mai scrie publicaţia, care oferă şi o structură a subordonării în Comisia Europeană, în care apare că Mînzatu va colabora de asemenea cu ungurul Olivér Várhelyi, de la sănătate, şi cu croata Dubravka Šuica, care deţine nou-înfiinţatul portofoliu al Mediteranei.