Manele și Operă

Postul public de televiziune a organizat o dezbatere având ca subiect manelele. Totul a pornit de la un incident căruia „binevoitorii” i-au conferit o aură de scandal: nu știu care manelist a filmat pentru un clip pe scena Operei! Blasfemie! Terfelire! – au sărit în sus câțiva puriști în frunte cu fostul om politic George Pruteanu. Liviu Mihaiu, relizatorul emisiunii, a invitat, față în față, exponenți de frunte ai lumii maneliștilor, alături de câțiva dintre reprezentanții autentici ai culturii, deschizând „procesul" Operei, fără însă ca reprezentanții instituției să fie și ei invitați să spună ce-ar fi avut de spus. Mă rog, probabil că ăsta e formatul emisiunii. Ce mi s-a părut relevant a fost faptul că pentru prima dată s-a discutat serios și argumentat despre acest subiect. Locul comun este că manelele sunt un subprodus cultural, un soi de boală rușinoasă de care suferă o bună parte a societății românești. De aici până la invocarea unui caz guvernamental, de interzicere sau de restricționare n-a fost decât un pas, din partea unor participanți mai fundamentaliști. O plăcută surpriză au produs tocmai maneliștii invitați - interpreți sau promotori - care s-au dovedit a fi persoane cu o judecată limpede și sănătoasă, în ciuda limitelor genului pe care-l practică. La fel de agreabilă a fost și intervenția unora dintre reprezentanții celeilalte tabere, nu neapărat adverse, care au recunoscut, sportiv, dreptul la existență al genului și al diversității culturale. A fost făcută chiar o analiză de evoluție din care a rezultat că de la începuturile exclusiv de orientare... orientală, de prin 1990, manelele tind spre forme mai europene, mai evoluate. Remarcabilă a fost prestația ministrului Iorgulescu, aflat aici mai pe teren propriu decât ca politician, care a atras atenția asupra fundamentului economic al genului și asupra mizei de afaceri pe care o oferă. Treptat, punctul de pornire - filmarea de pe scena Operei - s-a estompat, primind verdictul chiar din partea ministrului: „Eu le-aș fi luat mai mult pentru înregistrare, dacă tot a fost vorba de o tranzacție..." Repet, a fost o emisiune reușită, care a pus în evidență virtuțile dialogului argumentat și la obiect, din care cred că toată lumea a avut ceva de câștigat. Dar în primul rând bunul simț.