Mănăstirile ortodoxe, „scoase la înaintare” pentru promovarea românismului din secuime

Mănăstirile ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei vor fi promovate printr-un proiect sprijinit de Prefectura Covasna, ce are ca scop popularizarea obiectivelor religioase, istorice şi culturale româneşti din zonă, mai puţin cunoscute în ţară şi străinătate. Pentru început, au fost tipărite 1.000 de pliante în care sunt prezentate aşezămintele monahale ortodoxe din cele două judeţe. „Prezenţa şi continuitatea străromânească de locuire în spaţiul culturii intracarpatice, până la venirea secuilor şi aşezarea lor în zonă, constituie realităţi atestate de numeroase mărturii arheologice, lingvistice, etnografice şi documentare. Comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de-a lungul veacurilor, au întreţinut intense legături cu românii de peste Carpaţi. În rândul acestor statornice şi binefăcătoare relaţii, un loc distinct l-au avut sprijinul şi solidaritatea în cadrul Bisericii Ortodoxe”, se afirmă, printre altele, în materialul de prezentare al aşezărilor monahale.

 

Locul sfânt de la Mărcuş

Printre cele opt aşezăminte monahale promovate se numără mănăstirea de maici de la Mărcuş, ctitorită de stareţa Serafima Comşa, cu hramurile „Sfinţii Români” şi Acoperământul Maicii Domnului, care a fost construită între anii 1992-2002 într-un loc pe care s-au succedat de-a lungul timpului şi alte aşezăminte monahale – un schit ortodox distrus de habsburgi şi alte două biserici dărâmate de comunişti. Complexul monahal este aşezat pe platoul unui deal, înconjurat de o pădure de stejar, un „loc sfânt”, cum avea să spună părintele Arsenie Boca. Mănăstirea adăposteşte şi o casă familială, unde sunt crescute mai multe fetiţe orfane sau abandonate de părinţi, fiind prima de acest fel din ţară.

Este prezentată mănăstirea Sita Buzăului, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, construită în anul 1997 ca aşezământ monahal de călugări, dar care din anul 2000 a devenit mănăstire de maici şi urmează vechea tradiţie monastică de la Muntele Athos. Mănăstirea include un complex cu chilii, bibliotecă şi ateliere de pictură şi broderie.

 

Loc marcat prin tricolor

Cea de-a treia aşezare monahală din judeţul Covasna, mănăstirea „Sfântul Ioan” de Valea Mare, aflată la 30 de kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe şi şapte kilometri de Întorsura Buzăului, a fost ridicată de părintele Gheorghe Avram, fost stareţ al mănăstirii Dervent din Arhiepiscopia Tomisului, originar din judeţul Covasna. Prima slujbă pe locul mănăstirii s-a oficiat în iunie 1996, în Duminica Sfinţilor Români, la scurt timp după aducerea primului clopot al sfântului lăcaş. Mănăstirea de la Valea Mare poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, prăznuit în fiecare an pe 24 iunie, iar pe turla acesteia flutură în mod simbolic tricolorul românesc.

În pliant sunt prezentate pe scurt şi vetrele monahale ortodoxe din judeţul Harghita, respectiv mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureşului, „Sfânta Treime” de la Făgeţel, „Sfântul Prooroc Ilie” de la Topliţa, mănăstirea Doamnei de la Moglăneşti şi schitul „Gura Izvorului” de la Secu. Prefectul Covasnei Marius Popica a spus că doreşte să continue proiectul prin promovarea şi altor obiective turistice şi culturale reprezentative pentru români, dar şi pentru maghiarii care trăiesc în judeţul Covasna, în scopul mai bunei cunoaşteri a locurilor, tradiţiilor şi obiceiurilor acestora.

 

Foto:  Pe turla Mănăstirii Valea Mare flutură în mod simbolic tricolorul românesc.