Mămăliga direct din ceaun? O blasfemie!

În ciuda faptului că mămăliga este asociată cu mâncarea românească, acest preparat a apărut prima dată la vechii sumerieni, dar şi în Mesopotamia. Iniţial, mămăliga era realizată cu mei şi secară.
Potrivit datelor istorice, prima atestare a porumbului în spaţiul carpato-danubiano-pontic datează de prin secolul al XVII-lea, dar abia de pe la 1700 porumbul a devenit o plantă populară. Astfel, ţăranii români au început să prepare mămliga de la jumătatea anilor 1700. Era un preparat ieftin şi care nu necesita un timp îndelungat de coacere.
Totuşi, odată cu apariţia mămăligii, ţăranii au început să aibă şi diferite superstiţii legate de preparat. De exemplu, românii evită să consume mămăliga direct din ceaun, indiferent de zona geografică din care fac parte.
Gheorghe F. Ciauşanu scrie în lucrarea „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi noi” că în zona Vâlcea, se crede că „cei care mănâncă mămăliga din ceaun vor face copii proşti”.
În judeţul Galaţi se crede că cei care vor servi din ceaun „face a sărăcie”, iar la Tătăruşi (Suceava) e semn sigur că o „dea uliul la pui”, spune etnologul Artur Gorovei, în lucrarea „Credinţe şi superstiţii ale poporului român”.Tot o superstiţie arată că nu este recomandat ca mămăliga să fie consumată de pe făcăleţ întrucât atrage mare ghinion. Iar ţăranii din satul ieşean Stânca sunt de părere că „dacă mănânci mămăliga de pe melesteu te mănâncă şi pe tine lupii”.