„Mall-urile” braşovene încasează din chirii 8 milioane de euro pe an

Cele trei centre comerciale „de tip mall” din municipiul Braşov – Eliana Mall, Magnolia Shopping Center şi Unirea Shopping Center – au încasări potenţiale din chirii de 8 milioane de euro anual, se arată într-o analiză realizată de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. Cu această sumă, Braşovul se clasează abia pe locul zece după veniturile generate de centrele comerciale.
Înaintea Braşovului se află şi oraşe în care nivelul salariului mediu este sub cel din Braşov, care se cifrează la 374 de euro/lună, cum ar fi Brăila (297 de euro), Craiova (336 de euro), Iaşi (350 de euro) sau Constanţa (359 de euro).
Românii alocă 26% din banii dedicaţi consumului cumpărăturilor în malluri, parcuri de retail sau galerii comerciale, se arată în studiul amintit.
Numai anul trecut, retailerii prezenţi în România cu magazine tradiţionale au încasat 26 miliarde de euro, mai mult cu 4,9% faţă de anul precedent, iar pentru 2014, se preconizează o nouă creştere de 4,3%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu GfK. Avansul este pus pe seama faptului că România este printre statele care au cunoscut, în 2013, cele mai mari rate de creştere a puterii de cumpărare, alături de ţările din Peninsula Scandinavă, ţările baltice şi Germania. Cu toate acestea, puterea de cumpărare a românilor este, în continuare, una dintre cele mai scăzute din spaţiul european. Cu doar 138 mp de retail modern/mia de locuitori, România continuă să fie în urma celor mai importante ţări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte densitatea spaţiului de retail. Lider rămâne Polonia, unde stocul este de 320 mp/mia de locuitori, urmată de Cehia (316 mp/mia de locuitori) şi Ungaria cu 212 mp/mia de locuitori, potrivit datelor DTZ Echinox.
La prima vedere, datele macroeconomice arată că în România mai este loc destul şi pentru alte malluri, însă, dacă ne aplecăm „la firul ierbii“, observăm că există discrepanţe majore între diferite regiuni ale ţării. „Există multe exemple, în întreaga ţară, de dezvoltări de retail care au primit aprobări fără a fi luate în considerare infrastructura necesară, demograficele şi forţele concurenţiale“, declara Steve Preddis, head of asset management în cadrul Argo, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale din România. Potrivit lui Preddis, acesta este motivul pentru care anumite zone au rămas cu active redundante forţate spre declin, ca urmare a lipsei de planificare strategică pe termen lung. Suceava este, probabil, un exemplu elocvent în ceea ce priveşte nevoia de planificare strategică şi control din partea autorităţilor locale. „Dezvoltarea excesivă pe un singur sector imobiliar duce la o proastă distribuţie a utilizării terenurilor, care creează un dezechilibru negativ. Concurenţa nu este deloc un lucru rău. Totuşi, există limite dincolo de care excesul produce rezultate negative. Aceasta este, din păcate, o lecţie învăţată, în multe cazuri, ca parte din experienţa de maturizare a pieţei”, explică Steve Preddis.