Mâine începe Anul Nou bisericesc

Anul Nou bisericesc începe la 1 septembrie. El nu este legat nici de ciclul solar, nici de cel lunar, ci de ciclul liturgic al anului. Toate cântările liturgice sunt astfel organizate încât se repetă an de an.

Spre deosebire de calendarul civil, care începe la 1 ianuarie, Anul Bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi - care era şi începutul anului ci vil la evrei - s-a început şi creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia.

 

Triodul, Penticostarul şi Octoihul

Anul Bisericesc ortodox are un ciclu fix de date care comemorează sfinţii pomeniţi în fiecare zi, începând de la 1 septembrie şi până la sfârşitul lunii august a anului următor, şi un ciclu mobil, concentrat în jurul datei fluctuante Paştilor.

Această ultimă parte este împărţită în: perioada Triodului (calendarul pascal propriu- zis, care cuprinde 10 săptămâni dinaintea Paştilor), perioada Penticostarului (calendarul pascal propriu-zis, care cuprinde 8 săptămâni, de la Înviere până la Pogorârea Sfântului Duh) şi perioada Octoihului, din restul anului, care variază între 40 şi 26 de săptămâni, în funcţie de fluctuaţia datei pascale. Toate aceste perioade nu încep şi nu se sfârşesc la date calendaristice fixe, ci variază de la an la an, în funcţie de data Paştelor.

 

Ciclul mântuirii

Sărbătoarea începutului Anului Bisericesc este un fel de revelion duhovnicesc. Anul liturgic marchează etape duhovniceşti ale creşterii în Dumnezeu, deci scopul lui este formarea şi creşterea lui Iisus Hristos în oameni. Decalajul de patru luni între începutul Anului Bisericesc şi Anul Nou are o explicaţie simbolică şi administrativă: toamna este anotimpul socotelilor lumeşti şi duhovniceşti.

La fiecare început de An Bisericesc, creştinii fac ca o recapitulare a raiului: începe un nou "ciclu al mântuirii". Explicaţia administrativă arată că, în biserică, după încheierea verii, are loc întrunirea sinodului local - în cadrul căruia se face un bilanţ şi, firesc, se stabilesc perspectivele pentru anul următor.

 

Intrarea în Ţara Făgăduinţei

Tot pe 1 septembrie, Biserica lui Dumnezeu prăznuieşte Indictul („Indiction", care la români înseamnă: poruncă şi arătare). Tradiţia ne mai spune că şi poporul evreu a intrat în Ţara Făgăduinţei tot în luna septembrie. În această zi a intrat Domnul nostru Iisus Hristos în Sinagoga iudeilor, şi dându-I-se cartea lui Isaia proorocul, şi deschizând-o a aflat locul unde era scris: “Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns a binevesti săracilor, a vindeca pe cei zdrobiţi la inimă, a propovădui robilor slobozenie şi orbilor vedere. A slobozi pe cei sfărâmaţi întru uşurare, a propovădui anul Domnului cel primit" (Luca 4, 16-22 după Isaia 61, 1-2). Apoi dând cartea slugii şi şezând a zis: „Că astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre". Cât s-au şi mirat popoarele de cuvintele darului ce ieşeau din gura Lui.

 

De ce e praznic la 1 septembrie?

Data de 1 septembrie nu a fost aleasă la întâmplare. Se spune că Domnul a dat poruncă lui Moise să se prăznuiască în mod deosebit luna septembrie, la începutul anului bisericesc, ca poporul să se îndulcească de roadele câmpului şi să slujească lui Dumnezeu cu dragoste sporită. De aceea, la începutul anului bisericesc, românii mulţumesc Domnului pentru roadele de peste an şi se roagă ca anul următor să fie roditor.