Curs BNR

1 EUR = 4.9771 RON

1 USD = 4.6576 RON

1 GBP = 5.9174 RON

1 XAU = 347.5083 RON

1 AED = 1.2680 RON

1 AUD = 3.0788 RON

1 BGN = 2.5447 RON

1 BRL = 0.8685 RON

1 CAD = 3.3854 RON

1 CHF = 5.2114 RON

1 CNY = 0.6419 RON

1 CZK = 0.2011 RON

1 DKK = 0.6670 RON

1 EGP = 0.0976 RON

1 HUF = 1.2500 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9651 RON

1 KRW = 0.3364 RON

1 MDL = 0.2589 RON

1 MXN = 0.2503 RON

1 NOK = 0.4360 RON

1 NZD = 2.8549 RON

1 PLN = 1.1388 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0522 RON

1 SEK = 0.4422 RON

1 TRY = 0.1434 RON

1 UAH = 0.1145 RON

1 XDR = 6.1360 RON

1 ZAR = 0.2532 RON

Editia 8204 - 19 iun 11:17

Mai mulți artiști brașoveni au tras un semnal de alarmă privind risipa alimentară. Agenția Metropolitană Brașov a premiat lucrările înscrise în concursul „eARTh”

Autor: Radu COLȚEA

Publicat la 20 noiembrie 2023

Mai mulți artiști brașoveni au tras un semnal de alarmă privind risipa alimentară. Agenția Metropolitană Brașov a premiat lucrările înscrise în concursul „eARTh”

16 brașoveni au concurat pentru un premiu de 1.000 de euro, acordat în cadrul unui concurs de artă locală - „eARTh” - organizat în cadrul proiectului internațional cu finanțare europeană „Food Wave”, implementat de 28 de municipalități și instituții publice din 16 țări, în care partener este și Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov (Agenția Metropolitană Brașov).

Tema concursului a fost legătura dintre sistemele alimentare și schimbările climatice, începând de la etapa de producere și continuând cu prelucrarea, ambalarea, comercializarea și consumul, dar și gestionarea deșeurilor.

Festivitatea de premiere a câștigătorilor a avut loc vineri, 17 noiembrie, în cadrul unui eveniment desfășurat la Centrul Cultural Apollonia din Brașov.

Lucrările înscrise în acest concurs sunt expuse la mansarda Centrului Cultural Apollonia și pot fi văzute de brașoveni și turiști în perioada 21 noiembrie – 3 decembrie, între orele 13.00 și 17.00. Explicațiile vor fi oferite de o echipă de voluntari.

Sarcină dificilă pentru juriu

Stabilirea câștigătorilor nu a fost o sarcină simplă pentru membrii juriului format din Alina Nicoară – managerul de proiect, Sabina Baciu – director Festivalului CULMEA și Raluca Cozma – artist vizual, având în vedere că toate lucrările erau valoroase. Evaluarea s-a făcut luând în considerare criterii precum originalitatea, calitatea, respectarea tematicii sau aspectul vizual.

De altfel, o dovadă a faptului că sarcina juriului nu a fost una simplă a fost și faptul locul al treilea a fost ocupat de două lucrări, acestea obținând același punctaj.

„Lucrările câștigătoare la concursul de artă locală organizat în cadrul proiectului «Food Wave» reflectă principale probleme ale sistemelor alimentare în legătură cu schimbările climatice: defrișările excesive, creșterea nesustenabilă a animalelor, utilizarea pe scară largă a plasticului și risipa alimentară. În același timp, desenele oferă și soluții pentru adoptarea unui stil de viață sănătos prin creșterea consumului de legume și fructe proaspete cu precădere de pe lanțul scurt alimentar, a declarat managerul managerul proiectului Food Wawe, Alina Nicoară.

Plasticul, „o capcană sufocantă, pe care omenirea și-a întins-o singură”

Mirela Patraș, în vârstă de 35 de ani, s-a clasat pe primul loc, cu lucrarea „What is left to pack up?”, un tablou realizat prin tehnica ulei pe pânză. Ea ne-a povestit că prin această lucrare vrea să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește consumul exagerat al produselor alimentare, care, de cele mai multe ori sunt ambalate în palstic, un material despre care arstista spune că este „ispititor și irezistibil”, dar este și „o capcană sufocantă, pe care omenirea și-a întins-o singură” din dorința de a-și crește confortul.

„Lucrarea trage un semnal de alarmă asupra consumatoristului galopant și asupra folosirii excesive a plasticului în sistemul alimentar, îndeosebi în etapa de comercializare a produselor. Aceste excese contribuie la degradarea noastră, a mediului și a întregii planete. În același timp, lucrarea subliniază efectul sufocant și mortal al plasticului, cât și starea copleșitoare în care se află omenirea în lupta de a ieși din cercul vicios în care a intrat”, a explicat autoarea tabloului.

Ea și-a imaginat Terra ca pe o bomboană: „Nu avem nevoie de bomboane pentru a trăi, dar suntem atrași de ele. Fiind femeie și ocupându-mă de cumpărături, observ volumul de deșeuri pe care îl producem zilnic. Încerc să cumpăr produse bio, naturale, dar pe care, dacă le procur din supermarket, observ cu sunt ambalate tot în plastic”. 

În opinia Mirelei, arta este un mijloc important pentru a trage un semnal de alarmă, însă, acesta trebuie completat și prin alte măsuri de educare a populației.

Locul 1 a fost premiat cu suma de 1.000 de euro.

„Suferința planetei este evidentă”

O adolescentă, Ioana Doftoreanu, în vârstă de 17 ani, a obținut locul al 2-lea (recompensat cu suma de 600 de euro), cu lucrarea „Planeta de consum”, tehnica folosită pentru realizarea tabloului fiind tot ulei pe pânză.  

„Lucrarea reprezintă distrugerea pământului prin exploatarea în exces a resurselor naturale, prin creșterea nesustenabilă a animalelor datorită lăcomiei rasei umane prin societatea de consum. Mâinile întinse cu disperare către planeta care moare, reprezintă strigătul de foame al multor oameni, care sunt tratați mai rău decât animalele. Suferința planetei este evidentă, pe ghearele înfipte adânc de către exploatatori este sângele oamenilor și animalelor exploatate. Pădurile sunt tăiate sau arse, pentru a utiliza suprafețele rezultate în vederea obținerii de culturi care nu vor ajunge prin lanțul alimentar direct la om”, ne-a declarat Ioana.

Un mesaj pentru autoritățile române

La egalitate de puncte, Maria Zurbagiu și Laara Bonn, au obținut premiul al treilea, a astfel că vor împărți suma de 400 de euro. Ambele artiste au optat pentru ilustrații digitale.

„România se confruntă cu o creștere a risipei alimentare, iar soluțiile includ educație pentru consumatori privind gestionarea eficientă a alimentelor și facilitarea donațiilor către organizațiile de caritate. Guvernul și organizațiile neguvernamentale pot sprijini aceste eforturi prin implementarea unor politici fiscale și promovarea inițiativelor comunitare pentru gestionarea responsabilă a resturilor alimentare. Reducerea risipei alimentare necesită eforturi colective pentru a promova conștientizarea și a implementa soluții practice. Prin aceste măsuri, putem contribui la un viitor mai sustenabil și echitabil pentru toți”, este mesajul transmis de Maria Zurbagiu prin lucrarea ei.

La rândul său, Laara Bonn a precizat că „ilustrația funcționează ca un «call-to-action”» (apel la acțiune) direct pentru adoptarea unui stil de viață mai ecologic: Dinamismul legumelor care se adună și dansează într-un vârtej delicios de prospețime invită privitorul să se alăture distracției și să facă parte dintr-un mod de viață curat și sănătos”.

Punct final în proiectul „Food Wave”

Concursul de artă locală a fost ultima activitate din cadrul proiectului „Food Wave – Empowering Urban Youth for Climate Action”, în care  Agenția Metropolitană Brașov este implicată începând din 2019. Proiectul a fost  finanțat prin programul DEAR și coordonat de Municipalitatea din Milano și a inclus patru tabere, patru ateliere de gătit, work-shop-uri, mai multe acțiuni stradale, dar și participarea la un summit alimentar. De asemenea, prin acest proiect, Zona Metropolitană Brașov a aderat la Pactul Internațional Urban Food Policy, inițial de Municipalitatea din Milano. Pactul reprezintă un acord internațional al primarilor și este mai mult decât o declarație, este un instrument concret de lucru pentru orașe.

„Prin acest ne-am propus să dezvoltăm și să menținem o comunitate activă de tineri, dornici să se implice în acțiuni similare și, de asemenea, să-și facă auzită vocea la nivel local”, a încheiat managerul de proiect, Alina Nicoară.

Premiul I: Mirela Patraș - „What is left to pack up?”

Premiul II: Ioana Doftoreanu - „Planeta de consum”

Premiul III: Laara Bonn: „Groow Green, Eat Clean”

Premiul III: Maria Zurbagiu

 

+4 -5

Comentarii

'Barbu Gh.'

2023-11-19 11:23:38


'La „marii artiști” le pute limba română? Sau n-o stăpânesc prea bine și mai bine o ocolesc. Se exprimă „decât” în romgleză, că-i mai facilă.'

'Willy'

2023-11-19 02:44:53


'Din ciclul: Ipocrizia nu are limite, azi platourile cu gustari din fundal. Adica se vorbeste de risipa alimentara dar fara un fundal cu platouri nu se poate. Nu se poate, nene. Mureau artistii de foame daca nu ciugulea si gurita lor ceva? Daca ma intreba cineva pe mine le-as fi spus ca problema numarul unu in risipa alimentara este cauzata de felul in care sunt ambalate unele produse. Cum ar fi sana, chefir, iaurt, sosuri, mustar, maioneze, etc. Cele in sticle de plastic nu pot fi consumate in totalitate, oricat le-ai scurge, ca sa zic asa, tot ramane o gramada pe fund sau lipit de pereti. Un pic de la ala, un pic de la celalalt, ia faceti un calcul. La cate bidonase de alea se consuma pe zi, cat din alimente ramase pe pereti si fundul bidonului se arunca? 2-3-5%? 10-20-30 de grame? Ori 100.000 de bidonase, de exemplu, egal intre o tona si 3 tone de sana, chefir, iaurt, sosuri, mustar, maioneze, etc., aruncate? Pe zi? Din fiecare? Ati numarat cate bidonase din alea sunt pe rafturi doar la un supermarket? Si cred ca in cele mai proaste zile se vand toate de pe raft, mereu e cineva care reface stocul. Sa mai zic de pasta de dinti? Cat ramane in tuburi? Dar batul de chibrit? Aprinzi si arunci jumate de lemn? La gunoi? Plus cutia buna? Am o masina de spalat se arde din cand in cand o rezistenta pe placa, 2 lei costa. Pana sa ma prind care e buba, am intrebat la asa zisii meseriasi cat ma costa reparatul. Intre 150 si 200 de lei, varianta ieftina, o masina de spalat noua, varianta scumpa. Daca o aruncam, nu era risipa? Pe youtube e unul care a prezentat o placa de control pentru masini de spalat costa 12 dolari. Am verificat. Cine e ingenios si le are cu electronica un pic (mai mult cu electricitatea) isi poate resuscita masina de spalat a carei placa de comanda s-a cam dus. Da ala procedeul mura in gura. Intre 12 dolari si 400-500 e ceva diferenta, nu? Plus ca nu mai poluam. Numai hoti si banditi peste tot daca nu suntem atenti.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie