Mai avem doar 12 zile pentru a „ne da” după bunul plac în judecată

De la 1 februarie, drumul spre instanță va trece pe la mediatori De la 1 februarie vor intra în vigoare modificări legale prin care, înainte de a ajunge în instanță, părțile, fie ele persoane fizice sau juridice, vor trebui să participe la ședința de informare privind avantajele medierii. Inclusiv, dacă este cazul, după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege. Dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Foarte important de amintit este faptul că dacă una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de informare, nu răspunde invitației ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de informare, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței. Din acel moment instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop. Dorin Ene : ,,Legea ne sprijină să facem cunoscută activitatea noastră” Pentru că în Brașov există deja mai multe birouri de mediatori, am discutat cu câțiva dintre aceștia. Astfel, mediatorul Enea D. Dorin ne-a spus despre tipurile de litigii unde se poate apela la mediator, respectiv „orice litigiu de natură civilă (succesiune, drepturi de servitute, grănițuiri, etc), de natură comercială (contracte, stingerea creanțelor, eșalonări sau reeșalonări, etc), în litigii de familie (divorțuri, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, contribuția părinților la întreținerea copiilor precum și alte neînțelegeri care apar între soți la drepturi de care ei dispun conform legii), litigii de muncă, de malpraxis, în domeniul protecției consumatorilor, în domeniul asigurărilor ( privind conflictele dintre asigurați și asiguratori), în materie penală”. În acest din urmă caz, respectiv domeniul penal, Enea spune că medierea se poate face dacă „se vizează încetarea procesului penal prin împăcarea părților sau retragerea plângerii prealabile, medierea fiind posibilă numai pentru infracțiunile pentru care legea cere plângere prealabilă a persoanei vătămate, respectiv amenințare, lovire sau alte violențe, vătămare corporală din culpă, abandon de familie, etc. Medierea permite și împăcarea părților dacă se urmărește ajungerea la o înțelegere numai cu privire la despăgubirile materiale”. În ceea ce privește obligativitatea ca părțile să vină la un mediator începând cu 1 februarie în cazurile amintite, Dorin Enea a ținut să amintească că „ședința de informare privind medierea este gratuită. Reprezintă o muncă în plus pentru noi, dar așa vom face astfel cunoscut multora activitatea noastră”. ,,Medierea este un indiciu al gradului de civilizație a unui stat” Conform mediatorului Călin Stanciu, această modalitate reprezintă mai ales „un indiciu al gradului de civilizație a unui stat”. Printre avantajele acestei căi prin care se încearcă despovărarea instanțelor care sunt supralicitate din cauza numărului foarte mare de dosare aflate pe rol Staiciu ne-a spus din experiența că ,,că oamenii se destăinuie altfel atunci când vin la mediere. Trebuie să recunoaștem că situația în instanță este mai rigidă, mai oficială. Medierea dă loc unui dialog între părți, în timp ce în instanță în mod cert cineva câștigă dar altcineva pierde. Există totodată avantajul economisirii de timp sau a economiilor financiare. Să vă spun practic. De exemplu un divorț ce implică minori și partaj poate dura și un an de zile în instanță. În cazul medierii nu se depășește termenul de o lună pentru a rezolva un plan parental, dar și aspectele de partaj”. Sursa citată ne-a răspuns și la întrebarea privind cazurile în care părțile implicate nu doresc același mediator, dar și rolul avocatului în noua concepție legală. ,,Părțile pot să își aleagă fiecare ce mediator doresc și atunci apare co-medierea. Un mediator nu este de partea unei părți sau a alteia ci încearcă să le aducă pe acestea la un numitor comun. Totodată, noi încurajăm prezența avocatului, dar în acest caz acesta are doar rolul de a-și consulta clientul, nu de avea, de exemplu, pledoarii”. Totodată Stanciu a ținut să amintească că la finalul medierii se realizează un ,,acord de consimțământ ce are valoare de act sub semnătură privată. Iar în cazul în care, de exemplu, există un litigiu pe rol care este rezolvat la mediator, acordul se încuviințează instanței pentru verificarea legalității. Orice acord de mediere se încheie într-o hotărâre judecătorească definitivă. ” Prevederi legale Legea privind medierea și organizarea profesiei de mediator a fost modificată prin OUG nr. 90/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 878/2012. Ordonanța de urgență a intrat în vigoare de la 21 decembrie 2012, iar dispozițiile referitoare la sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată urmând să se aplice numai proceselor începute după intrarea în vigoare a actului normativ pe care îl semnalăm. Prin această modificare, începând cu 1 februarie, trebuie ca părțile, în cele mai multe cazuri, să se prezinte la un mediator, altfel nu vor mai putea merge în instanță. Consultanța inițială oferită de mediator va fi gratuită.