Mai are nevoie omul modern de cultură tradiţională? O dezbatere readusă în actualitate în 2019, Anul satului românesc, la Festivalul pentru Cultură, Artă şi Tradiţie de la Rupea

O călătorie în timp, în lumea satului românesc, printre cei care iubesc cultura tradiţională şi o transmit mai departe, aşa cum au primit-o de la moşii lor. Despre asta a fost vorba în cea de-a doua
ediţie a Festivalului pentru Cultură, Artă şi Tradiţie, de la Rupea, ce a avut loc în week-end-ul sărbătorii Sfântului Dumitru, în 26 şi 27 octombrie.

„Tradiţia e ca şi credinţa, acel tovarăş al vieţii care te ajută să nu fii singur niciodată”
Festivalul a debutat sâmbătă, 26 octombrie, la Cetatea Rupea/ Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, cu o conferinţă în care cei prezenţi au avut de găsit răspunsul la întrebarea „Mai are
nevoie omul modern de cultură tradiţională?”. Despre acest subiect a vorbit Doina Işfanoni, doctor în Estetica Artelor Vizuale, istoric de artă, conferenţiar la Universitatea Naţională de Arte.
„Acest eveniment a fost o provocare atât pentru noi, ca şi organizatori, cât şi pentru publicul larg, pentru că întrebarea ne-a fost adresată într-un mod direct, fără a avea prea multe răspunsuri.
Tenacitatea şi expertiza domniei sale ne-a putut face să înţelegem provocările pe care le trece cultura tradiţională şi care sunt responsabilităţile omului modern, faţă de satul românesc”, a explicat Ionuţ Robert Pumnea, preşedinte al Asociaţiei Ro Art, „sufletul” evenimentului.
„Pentru mine, cultura tradiţională reprezintă mai mult poate. (…) Cred că mulţi dintre tineri şi-au pus această întrebare, la ce ne mai trebuie tradiţie astăzi. Tradiţia, după mine, e ca şi credinţa, acel tovarăş al vieţii care te ajută să nu fii singur niciodată, oriunde te-ai afla, acea pedală a memoriei pe care, într-un context de sărbătoare religioasă, familială, a sufletului, dacă vreţi, o acţionăm. Şi atunci ne aducem aminte de ce a însemnat momentul nostru de bucurie într-o familie, într-un colt de
ţară, într-o casă în care am văzut lumina zilei şi am crescut. Acolo, prin aceste lucruri, conexăm oameni, locuri şi fapte. Tradiţia e, de fapt, o flacără vie, care stă ascunsă într-un tăciune ce mocneşte. Este ceva veşnic la îndemână, dar pe care nu ştim să o reaprindem când avem nevoie. (…) În Rupea aveţi un statut privilegiat, aveţi aici o flacără pulsândă de mai multă vreme”, a spus Doina Işfanoni.
Invitat a fost şi maestrul coregraf Ioan Pumnea. Reprezentant de bază al culturii tradiţionale româneşti, Ioan Pumnea este unul dintre militanţii culturii tradiţionale ai judeţului Braşov şi ai României, fiind declarat, în 2014, de către organizaţia UNESCO, „Tezaur Uman Viu” pentru întreaga sa activitate, în slujba conservării şi promovării patrimoniului material şi immaterial românesc.
Tot sâmbătă, la Cetatea Rupea, a avut loc un moment omagial în memoria cadrelor didactice din Rupea şi zona Cohalm.
Seara s-a încheiat cu o recepţie la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea.

„Nuntă la noi, în Cohalm” – expoziţie şi spectacol folcloric
Duminică a fost plină Casa de Cultură Rupea, suflarea comunei reunindu-se la spectacolul folcloric „Nuntă la noi, în Cohalm”. Un eveniment în care amfitrionii, artiştii Adina Roşca şi Cătălin Doinaş, i-au întâmpinat şi cinstit pe fiecare invitat, precum Dan Darabant, unul dintre fii locului şi moldoveanca Sânziana Ştefan. Pe scenă a urcat şi Mihai Teacă, unul dintre câştigătorii emisiunii TVR1 „O vedetă populară”, un artist născut la Făgăraş. Lor li s-au alăturat Alexandru Baraştean, unul dintre doinitorii de excepţie ai Ardealului, Alina Ceuca din inima Năsăudului, maramureşeanca Silvia Timiş, câştigătoare a multor premii naţionale de folclor şi Ionuţ Pumnea, unul dintre promotorii festivalului şi preşedintele Asociaţiei RoArt. Şi pentru că Banatul e fruntea, nu putea să lipsească Zorica Savu, una dintre vocile de referinţă a Banatului de Munte. Cap de afiş al spectacolului a fost Nineta Popa Ionescu, o emblemă a Mărginimii Sibiului şi cântecului păstoresc.
Şi cum nunta nu e nuntă fără joc şi voie bună, în spectacol au fost prezenţi dansatorii Ansamblului Junii Braşovului, al Casei de Cultură a Studenţilor Brasov, precum şi veteranii Ansamblului Poienita (coregrafie Ioan Corneliu Vasiliu), Ansamblul Rujiţa Rupea şi Ansamblul Junii Cetăţii Rupea, care au pregătit momente unice şi inedite. Spectacolul a fost acompaniat de către Orchestra Profesionistă Planuri Transilvane Braşov - dirijor prof.dr. Liviu Ioan Iosif.
Tot în cadrul acestor evenimente, participanţii au putut viziona o expoziţie fotografică temporară, desfăşurată de către Etnotique Bucureşti.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia RoArt, fiind cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov şi Primăria Rupea. Este prima ediţie care a beneficiat de cofinanţare, ediţia din 2018 fiind organizată cu finanţare proprie.
Festivalul pentru Cultură, Artă şi Tradiţie a venit să completeze şirul evenimentelor din acest an omagial, anul 2019 fiind declarat Anul satului românesc.