Magistrala 300, digitalizare, noul spital? Ori până în 2026, ori deloc. Legile şi ordonanţele Braşovului

Preşedintele Senatului României, Anca Dragu, ministrul  Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, secretarul general al Guvernului, Sergiu Hossu, dar şi doi secretari de stat, respectiv Oana Ursache (de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) şi Irina Alexe (din Ministerul Afacerilor Interne) au vizitat joi Braşovul, având întâlniri cu reprezentanţii Prefecturii Braşov, ai Consiliului Judeţean Braşov şi cu cei ai Primăriei Braşov. De asemenea, ei au mers şi la Centrul de afaceri din Bartolomeu (CATTIA), pentru a vedea cum decurge vaccinarea, dar şi pentru a susţine o conferinţă de presă.
La Consiliul Judeţean, la întâlnirea cu preşedintele Senatului şi cu reprezentanţii Guvernului a participat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, vicepreşedinţii Szenner Zoltan şi Todorică Şerban, precum şi senatorul liberal Mihail Veştea.  
După această întâlnire, Adrian Veştea a declarat că „a fost un prilej foarte bun să discutăm despre cel mai important proiect investiţional pe care Consiliul Judeţean îl implementează, şi anume Aeroportul Internaţional Braşov. Le-am precizat oaspeţilor noştri că pentru operaţionalizarea acestuia utilizăm echipamente şi tehnologie de ultimă oră, având în vedere că dirijarea traficului aerian va fi realizată de la Arad, cu ajutorul unui turn virtual de la distanţă, astfel că suntem deschizători de drumuri în acest domeniu. De asemenea, am adus în discuţie singurul proiect al judeţului Braşov inclus până în prezent în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR – n.r.), respectiv conectarea feroviară a aeroportului, cu municipiul Braşov, şi cu Magistrala 300 (Braşov – Sighişoara, n.r.), în zona Bod. Şi în privinţa digitalizării administraţiei administrative ne aflăm în topul autorităţilor publice, ţinând cont că suntem primul judeţ în care activitatea Consiliului Judeţean se desfăşoară într-un sistem digital integrat. De asemenea, am trecut în revistă alte proiecte pe care le-am implementat, precum realizarea secţiei modulare de ATI COVID la Spitalul Judeţean, extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, crearea unei alternative rutiere la DN 1 pe ruta Săcele – Valea Doftanei, proiect aflat în stadiul realizării Studiului de fezabilitate, şi implicarea noastră în procesul de vaccinare prin organizarea Maratonului de vaccinare în incinta Aeroportului”.

Legea care să permită exproprierea pentru investiţii în protecţia mediului, la stadiu de „primă discuţie exploratorie”
Una dintre solicitările adresate Ancăi Dragu se referă la iniţierea unei proceduri de completare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, astfel încât exproprierile să fie permise inclusiv pentru realizarea sistemelor de management al deşeurilor.   
De altfel, în timpul conferinţei de presă, preşedintele Senatului a declarat că „la Consiliul Judeţean Braşov am discutat despre Sistemul de Management Integrat Deşeurilor şi despre cum poate fi accelerat acest proiect. A fost ridicată problema modificării legislaţiei privind exproprierile”.
Întrebată când estimează că vor intra în circuitul parlamentar propunerile de modificare a legislaţiei privind exproprierile Anca Dragu a spus că „suntem în discuţii în acest moment. Nu aş putea să vă dau un orizont de timp”. De asemenea, după ce a fost întrebată dacă a primit propuneri concrete pentru îmbunătăţirea legislaţiei, ea a răspuns că „nu” şi a precizat că la Consiliul Judeţean a avut „prima discuţie exploratorie şi urmează să abordăm acest subiect în săptămânile următoare”.
De asemenea, Consiliul Judeţean Braşov a solicitat Senatului adoptarea mai multor acte normative. Astfel, administraţia judeţeană a solicitat introducerea pe ordinea de zi a şedinţei Senatului României, spre dezbatere şi aprobare, a propunerii legislative pentru declararea zilei de 15 noiembrie drept „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”. Totodată reprezentanţii Consiliului Judeţean au solicitat reglementarea cât mai urgentă (prin OUG sau lege) a procedurii de decontare a navetei elevilor şi a costului pentru transportul local al elevilor; adoptarea unor hotărâri cu privire la declararea de utilitate publică a structurilor asociative care reprezintă judeţele şi municipiile, precum şi consultarea acestor structuri în proiectele legislative aflate în dezbatere în cadrul Senatului.   

Când scapă şi Braşovul de dosarul cu şină?
Tot joi, preşedintele CJ Braşov a înmânat ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării o propunere vizând Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, structurată sub forma unei fişe de reforme şi investiţii privind un sistem electronic de colectare, stocare şi raportare în format structurat a datelor rezultate din procesul administrativ.
La rândul său, Consiliului Judeţean Braşov Szenner Zoltan a declarat că i-a propus ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării implementarea în judeţul nostru a unui proiect pilot ce vizează realizarea unei baze informatice de tip GIS, care să includă hărţi, reţele de utilităţi, datele din Cartea funciară, şi alte informaţii importante pentru realizarea unor investiţii.
Pe de altă parte, în timpul conferinţei de presă, Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a declarat că a discutat cu reprezentanţii autorităţilor braşovene despre programul de digitalizare a României şi despre investiţiile ce se pot face în acest domeniu prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Printre altele, el a menţionat că Guvernul are ca obiectiv integrarea spaţiului digital. „Prin PNRR putem face un pas important în ceea ce priveşte digitalizarea. România poate trece de la un spaţiu digital «mozaicat», asemănător unui arhipelag, la unul integrat. De acest spaţiu vor beneficia şi administraţiile locale, prin intermediul unui «cloud guvernamental» de unde administraţiile pot descărca aplicaţii. De asemenea, se vor interconecta bazele de date, iar rezultatul va fi uşurarea vieţii cetăţenilor. După finalizarea acestui «cloud», Braşovul poate beneficia de toate serviciile care vor fi puse la dispoziţiile, respective infrastructură, un spaţiu pentru dezvoltarea aplicaţiilor”, a spus  ministrul.
Conform  declaraţiei ministrului, toate aceste proiecte au ca scop debirocratizarea. De altfel, el a menţionat că din 2024 „vom începe să scăpăm de dosarele cu şină din 2024. Un termen rezonabil ar fi un termen de cinci ani ca instituţiile să nu mai ceară dosare cu şină”, a declarat ministrul.
Acesta a menţionat că pentru implementarea investiţiilor în domeniul digitalizării prin PNRR, termenul este foarte strâns, având în vedere că proiectele trebuie implementate până în luna septembrie a anului 2026. „Vom impune criterii stricte partenerilor privaţi, pentru a ne respecta că respectăm aceste termene”, a anunţat reprezentantul Guvernului.

Legea pentru un nou teren necesar viitorului spital al Braşovului, aprobată în 2 sau 3 luni?
În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov şi cu cei ai Primăriei Braşov, Anca Dragu a discutat şi despre modificarea Legii nr. 137/2011 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, proiect legislativ extrem de necesar demarării construcţiei noului Spital Regional de Urgenţă al Braşovului. Mai exact, în 7 mai, la Senatul României fost depus un proiect de act normativ pentru completarea Legii privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local Braşov. Conform iniţiativei legislative municipalitatea braşoveană ar urma să primească de la institutul amintit încă 6,45 hectare. „În documentaţia de urbanism, terenul in cauza are stabilită funcţiunea de utilitate publică, dar nu are stabilită destinaţia construcţiilor sau amenajărilor ce urmează a fi edificate, pentru acesta fiind prevăzute dezvoltări ulterioare”, se arată în proiectul actului normativ.
Conform declaraţiei preşedintelui Senatului, proiectul de lege ar urma să ajungă la comisiile de specialitate în două sau trei săptămâni. „Cred că două sau trei luni este un termen rezonabil pentru aprobarea legii”, a mai spus Dragu.
Miza acestui proiect este de a se aloca suprafaţa de 6,45 hectare de teren, în completarea celui primit până acum de la institutul amintit, pentru construirea noului Spital de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, proiect care face parte din a doua etapă de dezvoltare a Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov.

Masa caldă pentru elevi, discutată şi la Primărie şi la Consiliul Judeţean Braşov
În cadrul vizitei de la Braşov, preşedintele Senatului a promovat programul „Masa caldă în şcoli” care, a precizat ea, a început în anul 2016 ca un proiect pilot în aproximativ 50 de şcoli, iar acum a ajuns să fie aplicat în 150 de unităţi de învăţământ din zone defavorizate. În judeţul nostru, masa caldă este oferită în şcolile din Lisa, Părău şi Ticuşu de Jos.
La Consiliul Judeţean Braşov, discuţia a fost purtată cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Szener Zoltan. Reprezentanţii administraţiei judeţene au afirmat că susţin modificarea „Programului pentru Şcoli al României” (cunoscut sub denumirea Cornul şi Laptele), prin extinderea programului „Masa caldă în şcoli, dar au propus şi acordarea unor tichete valorice pentru alimente de bază, similare celor de masă, tuturor elevilor şi preşcolarilor care provin din familii defavorizate.
„Aş vrea să creştem numărul localităţilor în care se acordă masa caldă în şcoli şi în paralel să încercăm să modificăm şi parametrii Programului pentru Şcoli, astfel încât să putem oferi produse cât mai proaspete, de calitate, ale producătorilor locali şi în special copiilor care au nevoie de ele”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Szenner Zoltan, cel care coordonează la nivelul judeţului Braşov derularea Programului pentru Şcoli.
Totodată, Szenner Zoltan a propus consultarea primarilor din judeţ pe tema disponibilităţii lor de a se implica în asigurarea condiţiilor optime din punct de vedere igienico-sanitar la nivelul şcolilor, astfel încât programul „Masa Caldă în Şcoli” să poată fi implementat în cât mai multe localităţi. În acest context, vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a susţinut, la fel ca preşedinta Senatului, că exemplul cel mai bun pentru România în domeniul educaţional şi implicit în ceea ce priveşte asigurarea alimentaţiei elevilor la şcoală este cel al ţărilor nordice.
La rândul său, viceprimarul Braşovului, Flavia Boghiu a declarat că „în primul rând, înainte de a implementa acest program (Masa Caldă în Şcoli) avem nevoie să facem o analiză a unităţilor de învăţământ şi a infrastructurii care permite implementarea acestuia. Apoi, este nevoie să se modifice Hotărârea de Guvern care să includă şi şcolile din municipiul Braşov şi să vedem programul pilot cu care vom începe şi câte şcoli va cuprinde. În bugetul de anul acesta nu a fost prinsă nicio sumă pentru un astfel de program, dar o parte din costurile proiectului sunt finanţate de la bugetul de stat, iar cealaltă parte va fi suportată de la bugetul local“, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu, referindu-se la introducerea programului „Masa caldă în şcoli“ şi în municipiul Braşov.