Macazuri înghețate și linii ferate blocate

Trenurile nu circulă bine nici vara, darămite iarna. Lucrătorii din cadrul Regionalei Brașov avertizează că întârzierile în circulația pe cale ferată vor fi frecvente, din cauza macazurilor care trebuiesc curățate manual de zăpadă. Cele mai mari întârzieri sunt provocate însă de căderile de copaci peste șinele de cale ferată. În vremurile bune aceste căderi erau întâmpinate de angajați speciali, care tăiau copacii și crengile din apropierea liniilor Înainte de revoluție, România deținea locul 3 în Europa ca nivel de rețea feroviară. Trenurile puteau atinge 160 de km/oră și erau cel mai punctual și sigur mijloc de transport. Acum, viteza medie a trenurilor comerciale este în medie 40 de km/oră, iar întârzierile sunt la ordinea zilei, depășind zeci de minute. Căderea zăpezilor nu a adus vești bune pentru călătorii CFR, primele trenuri blocate fiind înregistrate în weekend. Lucrătorii CFR avertizează că asemenea situații vor fi frecvente în sezonul rece, căci, vorba președintelui, iarna nu-i ca vara. Din cauza disponibilizărilor masive, nu mai există oameni suficienți să curețe macazurile de zăpadă. „În timpul ninsorilor, acestea se înfundă cu zăpadă și nu se mai poate asigura schimbarea parcurselor în stații. Din lipsă de personal, nu mai sunt oameni care să curețe macazurile. Înainte, aceste macazuri erau deservite de mai mulți angajați, acum însă ele au rămas în sarcina unui singur impiegat”, a declarat Alexandru Lorincz, lider la Sindicatul Comercial. Un impiegat la mai multe macazuri În general, un singur impiegat se ocupă de macazurile dintr-o stație de tren. În cele mai multe cazuri, macazurile se află în capetele stației, la distanțe chiar și de 1 kilometru. Impiegatul face ture între ele, iar când ninge cu generozitate, macazurile se umplu repede de zăpadă. Totuși, riscurile ca trenurile să deraieze din cauza blocării macazurilor sunt nule. Macazurile sunt instalații cu o toleranță foarte mică – 0,02 milimetri, prevăzute suplimentar cu mecanisme anti-cuplare în cazul în care gheața mărește distanța dintre macaz și șină. Trenul nu deraiează, însă nici nu poate să circule pe linia corectă. Până la curățarea macazurilor, trebuie să stea pe loc, generând întârzieri. Nu mai există „paznici de stânci” Un alt fenomen mult mai periculos este însă căderea copacilor sau a stâncilor pe calea ferată. În căderea lor, copacii produc avarii la rețeaua de înaltă tensiune. Remedierea lor costă bani, dar mai ales timp. Timpul călătorilor. „Sunt foarte puțini angajații care se numesc paznici de stânci. Ei trebuie să parcurgă lungul căii ferate, în zonele periculoase, să identifice eventuale stânci căzătoare sau copaci care s-au aplecat periculos deasupra firului de contact”, mai spune Alexandru Lorincz. Acestea nu-s singurele incidente care țin călătorii înzăpeziți în trenuri. Viscolele puternice îngreunează circulația, iar gheața poate bloca captatoarele locomotivelor. CFR nu are bani sau oameni pentru a preveni aceste situații, iar remedierea lor este greoaie.